Selectați pagina

„Vînătoarea” de studenţi sau exodul de creieri – 2016

„Vînătoarea” de studenţi sau exodul de creieri – 2016

studentiCampania de admitere la universităţile din Republica Moldova va fi lansată săptămîna viitoare. Iar instituţiile de învăţămînt superior din România deja au lansat înscrierea absolvenţilor din Moldova.

Înainte de aceasta, 16 universităţi din ţara vecină au participat la ediţia a cincea a tîrgului anual din Moldova. Evenimentul a avut loc la Chişinău în perioada 15-18 iulie. Precum a menţionat unul dintre participanţii la prezentare, studenţii voluntari de peste Prut i-au ajutat pe tinerii moldoveni „să facă alegerea corectă”.

Pentru multe universităţi din România această alegere este principală. Nu doar din cauza limbii, a „spiritelor înrudite” sau a sloganului „moldovenii sînt români”. Totul e cu mult mai prozaic: România se confruntă cu un deficit acut de studenţi. Din 2008, numărul acestora s-a înjumătăţit.

De aceea, anul trecut, ministrul Educaţiei din ţara vecină, Sorin Cîmpeanu, a recomandat insistent universităţilor din România să „depună eforturi susţinute în vederea creării condiţiilor atractive pentru studenţi, nu doar la nivelul de predare, dar şi prin intermediul activităţilor ştiinţifice, precum şi a instrumentelor de asistenţă socială”.

Deficitul de studenţi

În anul de studii 2007-2008, în instituţiile de învăţămînt superior din România învăţau circa 1 milion de studenţi. Mai exact – 907 353. În anul de studii 2012-2013, acest indicator constituia deja 465 de mii de studenţi, iar în 2013-2014 – 433 234.

Numărul tinerilor ce-şi fac studiile în universităţile din România a început să scadă brusc în 2010-2011: în urma scăderii natalităţii. Printre alte cauze, Curtea de Conturi din România, care a pregătit un amplu raport-analiză a evoluţiei şi situaţiei din sistemul învăţămîntului universitar din ţară în perioada 2011-2015, a menţionat imigrarea şi scăderea interesului tinerilor faţă de studiile superioare.

Dacă în 2008-2009, în universităţile române îşi făceau studiile circa 78% dintre tineri cu vîrste de la 19 pînă la 23 de ani, atunci în anul de studii 2012-2013, acest indicator a ajuns la 55%. Iar în 2014, potrivit raportului Curţii de Conturi, 18% din populaţia ţării cu vîrste cuprinse între 18 şi 24 de ani, aveau doar studii gimnaziale, adică studii medii.

Demografii şi sociologii români vorbesc să nu se prevede o ameliorare a situaţiei. Anul de studii 2008-2009 a fost ultimul în care la universităţi au intrat reprezentanţii generaţiei de pînă la criza anilor 90.

„După revoluţie, natalitatea a scăzut în jumătate şi a continuat să scadă, atingînd în 2013 cel mai mic nivel din timpurile celui de-al Doilea Război Mondial”, scria publicaţia „Adevărul” în 2015. Conform prognozei Eurostat, pînă în 2040, populaţia României, din categoria de vîrstă 20-64 de ani se va reduce cu 2 milioane faţă de indicatorii înregistraţi în 2015.
În afara demografiei negative, nivelului redus de cunoştinţe al absolvenţilor şi scăderii interesului faţă de studiile superioare, universităţile din România mai sînt nevoite să lupte cu concurenţii străini. Deficitul de studenţi este nu doar o problemă a României, ci este o tendinţă europeană. Chiar şi în Germania, 12 universităţi care în 2015 au intrat în ratingul mondial al universităţilor „Times Higher Education”, anual au mii de locuri vacante.

De aceea, pe piaţa europeană a studiilor universitare este o concurenţă dură: universităţile occidentale desfăşoară o adevărată vînătoare de studenţi. Studiile în Occident înseamnă, în primul rînd, o afacere, iar studenţii străini participă activ în această afacere.

În afară de faptul că în multe ţări europene statul subvenţionează universităţile în funcţie de numărul studenţilor, atragerea tinerilor străini permite instituţiilor să-şi îmbunătăţească poziţiile în ratingurile internaţionale. În cele mai prestigioase ratinguri internaţionale, cota studenţilor străini trebuie să constituie cel puţin 5% din numărul total, fapt ce se răsfrînge şi asupra finanţării instituţiilor, inclusiv din fondurile europene.

Pentru România tîrgurile universităţilor străine – similare celor organizate de instituţiile române în Moldova – sînt un lucru obişnuit. În 2014, la un asemenea eveniment, desfăşurat la Bucureşti, au participat 40 de universităţi europene, iar în 2015 – 70.

Potrivit datelor statistice, anual, la studii peste hotarele României pleacă circa 5 mii de absolvenţi şi studenţi din ţara vecină, deşi organizaţiile neguvernamentale afirmă că numărul ar fi de zeci de ori mai mare. În topul preferinţelor se află Marea Britanie, unde studenţii din România constituie 6,1%.

În anul 2014, din cauza reducerii masive a numărului de studenţi, fondatorii universităţii private „George Bacovia” din Bacău au anunţat despre intenţia de a închide această instituţie. Dacă în anul de studii 2008/2009, în această universitate erau 3,1 de mii de studenţi, atunci în 2015-2016 acest număr s-a redus pînă la 517 de tineri.

Istoria închiderii universităţii „George Bacovia” însă nu s-a încheiat – colectivul pedagogic şi studenţii opun rezistenţă. Dar acest caz este, mai degrabă, o excepţie. În pofida unui deficit acut de studenţi, raportul din anul trecut a Curţii de Conturi a României a constatat o creştere atît a numărului universităţilor, cît şi a facultăţilor din ţară.

În 2015, în România funcţionau 103 instituţii de învăţămînt superior. Iar aceste locuri vacante trebuie suplinite cu cineva. Cu cine dacă nu cu studenţii şi absolvenţii din Moldova, în cadrul „programului de asistenţă” al Guvernului român?

Sponsorizarea în educaţie

România expediază anual oferte pentru studenţii şi absolvenţii moldoveni. Iar „cererea” ei creşte în fiecare an. Dacă în 2011 guvernul ţării vecine a alocat pentru studiile cetăţenilor străini din Republica Moldova în România 3000 de burse, atunci pentru anul 2016-2017 acestea constituie 5610. Adică, numărul ofertelor anuale ale României, de fapt, este comparabil cu numărul oficial al „pierderilor” universităţilor româneşti din cauza „exodului de creieri” ale tinerilor ce pleacă la studii peste hotare.

Ce-i drept, precum afirmă ţara vecină, această ofertă nu a fost niciodată valorificată în întregime. În anul 2013, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul moldovean de atunci, Iurie Leancă, premierul României, Victor Ponta, s-a plîns că din 5 mii de burse oferite de Guvernul României, au fost recepţionate doar 2,5 de cereri. Anul trecut, din 5 mii de locuri subvenţionate de statul român, au fost valorificate doar 3,4 de mii.

Republica Moldova se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi România. Pe de o parte, demografia negativă şi nivelul scăzut de studii ale absolvenţilor, iar pe de alta – exodul de creieri.

Anul acesta, universităţile din Moldova sînt gata să primească 17 mii 416 de studenţi. Iar în anul de studii 2014-2015, planul pentru ciclul primar de studii universitare aprobat de Guvern constituia 19 mii 510 de locuri, cu o mie mai puţin decît în anul de studii precedent.

Iar acum să facem puţină aritmetică: examenele de bacalaureat din 2016 au fost susţinute de către 22 de mii de liceeni. Bacul a fost susţinut de doar 54,8% dintre elevi sau 11,6 mii. În prezent, 6 mii de elevi încearcă să susţină bacul repetat.

Adică, 11,6 mii de absolvenţi (teoretic, plus încă cîteva mii) constituie numărul studenţilor potenţiali ai universităţilor în anul de studii 2016-2017. Deja la această etapă este evident un deficit de 5-6 mii de absolvenţi. Plus, la aceştia mai pretind şi universităţile de peste hotare. Numai România a alocat pentru anul acesta 3,1 mii de burse pentru ciclul primar universitar din numărul total de 5,6 mii de burse.

Potrivit Ministerului Educaţiei, în anul de studii 2015-2016, pentru studenţii şi absolvenţii din Moldova au parvenit oferte oficiale din 13 ţări, ale căror guverne au oferit în total 6 mii de burse. Cele mai multe (5,5 de mii) au fost alocate de Guvernul României, iar în lista ofertanţilor se numără Mexicul (40 burse), Ungaria (24 de burse), Slovacia, Bulgaria, Letonia, RPC, Estonia, Olanda etc. În 2015, Federaţia Rusă le-a oferit tinerilor din Moldova 328 de locuri în universităţile ruseşti.

Dar în afara ofertelor oficiale, absolvenții moldoveni pleacă la studii peste hotare „cu propriile forțe” – în universitățile din Germania, Rusia, Franța, Marea Britanie sau Italia. Cu atît mai mult cu cît studiile în unele instituții de peste hotare ar putea costa mai puțin decît în cele moldovenești.

În total, peste hotare, din RM pleacă anual circa 6000 de absolvenți și studenți și nu toți dintre ei se întorc acasă după terminarea studiilor.

Așa că sistemul de învățămînt din Moldova nu un an sponsorizează învățămîntul de peste hotare (mai ales din România), iar în universitățile moldovenești, în pofida reducerii numărului de locuri, se atestă un deficit permanent de studenți, fapt ce se reflectă asupra finanțării instituțiilor, asupra asigurării tehnico-materiale, asupra calității studiilor, deoarece la studii peste hotare pleacă cei mai pregătiți, mai talentați și mai activi studenți și absolvenți.

Potrivit rectorului Universității Slavone, Tatiana Mlecico, în 2015, în instituțiile de învățămînt superior din Moldova au rămas o pătrime de locuri libere din numărul planificat de studenți. Pentru a face față deficitului, unele universități au fost nevoite să întreprindă măsuri fără precedent și să desfășoare turul trei de admitere la studii! Anul acesta, situația se pare că se va repeta. Cu atît mai mult cu cît universitățile străine deja au ieșit la vînătoarea de studenți.

SURSA: NOI.MD

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe: