Selectați pagina

Viaţa Sfântului Ierarh Modest, Patriarhul Ierusalimului

Viaţa Sfântului Ierarh Modest, Patriarhul Ierusalimului

sfantul_modestSfântul Modest, patriarhul Ierusalimului, s-a născut din părinţi ortodocşi, în oraşul Sebastia. Tatăl său se numea Eusebiu, iar mama lui Teodula, care era stearpă. La rugăciunea celor doi soţi, Dumnezeu le-a dat un fiu, pe acest mare părinte, după patruzeci de ani de împreună-vieţuire. După naşterea acestui mare părinte, tatăl său a fost pârât lui Maximian că este creştin. Acesta l-a legat şi l-a închis în temniţă.

Când a auzit Teodula, s-a dus şi ea la închisoare cu copilul, care avea numai cinci luni. Acolo, rugându-se împreună Domnului, şi-au dat în pace, în mâinile îngerilor, duhurile lor şi au fost mucenici de bună voie. Paznicii închisorii i-au găsit morţi, iar pe copil viu între ei. L-au luat şi l-au dus lui Maximian. Văzând Maximian că e frumos şi plăcut, la dat unui senator să-l crească bine, ca să ajungă vrednic să slujească lui Zeus. Pe când ere crescut de acela, fericitul Modest a aflat cine i-au fost părinţii şi că au murit pentru Hristos. La vârsta de treisprezece ani a dat peste un dascăl creştin. Acesta l-a învăţat dreapta credinţă şi s-a lipit fericitul cu tot sufletul de ea. Avea însă o durere, că trăieşte cu păgânii.

Odată, împăratul Maximian a poruncit ca toată lumea să aducă jertfă idolilor. Atunci fericitul s-a dus la mormântul părinţilor lui şi s-a rugat lor din toată inima să-l scape din mâna păgânilor, ca să fie învrednicit şi de dumnezeiescul Botez. Şi l-a găsit un argintar din Atena care l-a luat şi l-a dus cu el. Pe cale a făcut sfântul felurite minuni. Ajunşi la Atena, l-a dus la arhiereu ca să-l înveţe tainele credinţei şi să-l boteze. Pe când se săvârşea Botezul, argintarul a văzut că s-a pogorât un stâlp de foc din cer şi s-a sprijinit pe capul celui ce se boteza. După botez a vindecat de o boală aducătoare de moarte pe fratele argintarului, numai cu rugăciunile şi cu atingerea mâinii. A vindecat şi pe un om îndrăcit.

Murind argintarul şi soţia lui, l-au înscris şi pe Sfântul Modest în testament ca moştenitor, împreună cu fiii lui. Sfântul, însă, a dăruit partea sa de moştenire fiilor argintarului, iar el s-a dus în locuri puştii de tot şi trăia acolo în linişte. Fiii argintarului, văzându-l cinstit de toţi, de invidie n-au mai putut răbda. Iar când au plecat pentru neguţătorie, l-au înduplecat pe fericit să meargă cu ei. În Egipt l-au vândut rob unui necredincios, de la care a avut multe de suferit, vreme de şapte ani. Cu rugăciunea lui stăruitoare către Dumnezeu, l-a izbăvit pe stăpânul lui de rătăcirea păgâneasca şi l-a înduplecat să se boteze. Apoi, l-a vindecat şi de o boală grea. După moartea stăpânului său s-a dus să se închine la Mormântul cel de viaţă purtător al Domnului. După aceea s-a dus la Munele Sinai şi acolo, slujind lui Dumnezeu, a săvârşit multe minuni.

La moartea arhiereului Ierusalimului, fericitul Modest, prin descoperire dumnezeiască, a fost hirotonit arhiereu al Ierusalimului în al cincizeci şi nouălea al vieţii lui, făcând şi acolo multe minuni. Pe fiii argintarului care veniseră la Ierusalim pentru neguţătorie şi care îl vânduseră în Egipt şi nu ştiau că el este arhiereul cetăţii, nu numai că nu s-a răzbunat pentru cele făcute, dar i-a şi primit cu dragoste, i-a găzduit cu bunăvoinţă şi le-a făcut bine cu dărnicie.

Astfel, acest mare părinte, vieţuind cu cuvioşie ca arhiereu 38 de ani, iar de totul 97 de ani, s-a mutat la veşnicele locaşuri.

Rugaciunea Sfantului Modest pentru animale

Rugaciune ce se zice la toata boala luptatoare de moarte si vatamare a boilor, a cailor, a asinilor, a mularilor, a oilor, a caprelor, a albinelor si a celorlalte dobitoace.

(I ) Doamne Iisuse Hristoase, Ziditorul lumii, invredniceste-ne pe noi Imparatiei Tale, ca numai pe Tine singur, Stapane, Te-a dorit sufletul meu si pentru Numele Tau n-am socotit moartea si muncile.

Deci, iubitorule de oameni, sa nu ma judeci pe mine nevrednic bunatatilor tale, ci auzi-ma pe mine robul Tau si primeste aceasta rugaciune a mea, si care va chema numele meu si va savarsi pomenirea mea, a smeritului, fii lui ajutor, Doamne, si nu-l parasi pe el, ci umple-l pe el de tot binele, si daruieste-i milele Tale cele bogate. Si cine va citi mucenicia nevointelor mele, blagosloveste-l pe el, Doamne, si toata averea lui, si departeaza si goneste pentru numele robului Tau, Modest, de la toate dobitoacele lui, toata vatamarea si boala.

Asa, Stapane, cauta din Sfant lacasul Tau spre rugaciunea mea, si binecuvanteaza si inmulteste dobitoacele lui, si goneste pentru numele robului Tau, Modest, de la toate dobitoacele lui, toata vatamarea si boala.

Asa, Stapane, cauta din Sfant lacasul Tau, spre rugaciunea mea, si binecuvanteaza si inmulteste dobitoacele lui, precum ai binecuvantat si ai inmultit turmele lui Avraam, ale lui Isaac si ale lui Iacob si ale tuturor celor ce au slujit Tie.

Ca bine esti cuvantat in vecii vecilor. Amin!

(II ) Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu Cel milostiv si preabun. Cel ce ai facut intru intelepciune toata faptura cea inteleasa si simtita. Cel ce versi indurarile tale peste toate cele facute de Tine. Cel ce cu pronia Ta cea preabuna, toate mai inainte ie randuiesti si porti grija tuturor fapturilor Tale, celor materialnice si nematerialnice, cuvantatoare, si necuvantatoare, insufletite si neinsufletite, de la cele mai intai pana la cele mai de pe urma. Caci nimic nu este neprevazut, nici fara purtarea de grija cea de la Tine, Facatorul si Purtatorul de grija a toate.

Ca tu esti Cel ce deschizi mana Ta si umpli pe tot cel viu de bunavointa. Tu esti Cel ce rasari iarba dobitoacelor si pasune dandu-le spre slujba oamenilor. Tu esti Cel ce de demult ai pazit turmele dobitoacelor lui Israel, mai presus de rana cea purtatoare de moarte a dobitoacelor intai-nascute ai egiptenilor.

Tu esti Care, prin iconomia intruparii Tale ai surpat pe cel ce avea stapanirea mortii, adica pe diavolul, si prin moartea Ta ai omorat moartea. Tu esti Care, si prin mine nevrednicul robul Tau, ai omorat pe sarpele, cel ce cu veninul sau a stricat izvorul apei. Iar pe dobitoacele cele ce bause dintr-insul si murise, le-ai inviat cu puterea Ta cea facatoare de viata. Si pe diavolul cel ce impreuna a lucrat cu acesta, l-ai silit a se face aratat, jurandu-se ca nici o data nu va indrazni a se inapoia, unde se va chema smeritul meu nume.

Tie ma rog, Stapane prea-bunule si Facatorule a toate, si pe Tine Te chem, Cel ce esti pricina a toata viata, asculta aceasta rugaciune a mea si goneste toata boala cea purtatoare de moarte si vatamatoare, de la boii, caii, asinii, mularii, oile, caprele, albinele si toate celelalte dobitoace ce sunt spre trebuinta vietii robilor Tai (numele) a celor ce Te chema pe Tine, Datatorul tuturor bunatatilor, in numele meu.

Si da, Doamne, tuturor celor ce savarsesc pomenirea mea si cu credinta alearga la moastele mele, pace statornica, inmultire dobitoacelor, imbelsugare de grau, vin si untdelemn. Si peste toate, lasarea pacatelor, sanatatea trupurilor si sufletelor vesnica mantuire.

Asa, Doamne, Iisuse Hristoase, cu obisnuita Ta milostivire plecandu-te, indura-Te asupra dobitoacelor acestora ce patimesc, secerandu-se de secera mortii. Si care neavand cuvant, numai prin mugete si prin tanguitoare glasuri fara de graiuri, cu jale isi arata patimirea si durerea lor, incat si pe cei cuvantatori ii pleaca spre impreuna-patimirea cu ele.

Daca “dreptul se indura spre sufletul dobitoacelor sale”, dupa cum este scris, cum nu Te vei indura Tu asupra lor, Cel ce esti Facatorul si purtatorul lor de grija. Caci Tu, preamilostive, Care si de dobitoacele cele din corabie Ti-ai adus aminte, bizuindu-ne pe bunatatea si indurarea Ta, milostiveste-Te ca prin buna-petrecerea si inmultirea boilor si a celorlalte dobitoace, cate au patru picioare, sa se lucreze pamantul, iar rodurile sa creasca.

Si robii Tai, cei ce cheama numele Tau, cu imbelsugare sa stranga rodurile tarinilor sale, ca din aceasta, toata buna indestulare avand, sa prisoseasca spre tot lucrul bun. Si sa Te slaveasca pe Tine, datatorul a tot binele, cinstindu-ma si pe mine, robul Tau, si fierbintele rugator al Imparatiei Tale celei atottiitoare. Amin !

1 Comentariu

  1. vorobchievici dimitrie-dan

    avortul – copilul posibilitate de a gusta din dragostea creationala a lui Dumnezeu vindecatoare pentru cuplu
    avortul – botezarea copilului
    avortul mai mult decit o crima o omucidere – interzicerea avortului
    avortul cu voie – fara voie acceptarea avortului de catre societatea umana este o opozitie fata de creatia lui Dumnezeu fata de Dumnezeu Insusi – interzicerea avortului drum impreuna cu Dumnezeu avortul – nu trebuie sa existe ca forma medicala decit in cazuri (medicale?) deosebite? care pot avea iertare in Tainele lui Dumnezeu in tainele bisericii Sale
    avortul – botezarea copilului avortat
    avortul nu i-asi dori nimanui sa treaca prin ce are de trecut cineva care face avort sau “medicul” care executa un avort “nemotivat medical?”
    “sodoma si gomora” – “incalzirea globala”
    …………………………… – “araca lui noe”
    “………………………….” – “arca lui noe”
    persoana umana care uita de Dumnezeu uita de creatia lui Dumnezeu – persoana umana care se reintoarce in legatura voita cu Dumnezeu se ocupa de creatia Sa
    pentru a a se depasi “incalzirea climatica” fiinta umana trebuie pusa intru ale sale
    pentru a se depasi “incalzirea climatica” societatea umana trebuie pusa inapoi intru ale Sale

    Răspuns

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe:

Статьи на русском языке

Статьи на русском языке