Selectați pagina

Universitățile din Moldova, adevărate fabrici de șomeri

Universitățile din Moldova, adevărate fabrici de șomeri

someriSistemul educațional din Republica Moldova, axat mai mult pe proces și mai puțin pe performanță, produce în fiecare an un număr mare de absolvenţi calificaţi în diverse domenii, dar care nu corespund necesităților reale ale economiei. Rezultatele etapei de bază a admiterii, publicate de Ministerul Educaţiei, arată că tendinţa se menţine: locuri neacoperite au rămas anume la specialităţile care sunt cele mai căutate pe piaţa muncii, scrie Eco.md.

După încheierea primei etape de admitere în cele 31 de instituţii de învățământ superior din R. Moldova, în acest an, la ciclul I – studii superioare de licență au fost înmatriculate 10.445 de persoane, neîndeplinind planul total de 17.416 locuri. Pentru ciclul II – studii superioare de master – au fost admise 4.945 de persoane, în timp ce planul total presupunea admiterea a 7.484 persoane. Ministerul Educaţiei notează într-un comunicat că, în sesiunea de bază, au încheiat admiterea doar trei instituţii de învățământ superior. Este vorba de Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Academia de Poliţia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne şi Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”.

Pentru sesiunea repetată, la instituţiile de învățământ de stat, cu excepţia celor menţionate mai sus, au rămas neacoperite 1.328 de locuri cu finanțare de la buget și 4.253 de locuri la taxă. Totodată, în instituţiile private, la ciclul I – licență, au rămas neacoperite 1.390 de locuri la taxă.

Nu-i interesează profesiile „de viitor”

Dacă analizăm cele mai puţin solicitate specialităţi, se observă că acestea sunt în principal profesii tehnice care sunt şi cele mai solicitate pe piaţa muncii. În listă se găsesc facultăţi considerate „de viitor”, precum informatica, tehnologia construcțiilor de mașini, ingineria produselor textile şi din piele, tehnologia şi managementul alimentaţiei publice, construcţii şi inginerie civilă. Nu se bucură de solicitări nici specialităţile cu profil pedagogic sau cele care ţin de agricultură (agronomie, viticultură şi vinificaţie, zootehnie, horticultură).

În topul preferinţelor candidaților la studii superioare se află, de ani buni, specialități ca stomatologie (28 de cereri pentru un loc), farmacie (14 cereri pentru un loc), drept (20 de cereri pentru un loc) şi contabilitate (9 cereri pentru un loc). Alte facultăţi luate cu asalt de tineri au fost business și administrare, finanțe și bănci, limbi moderne, jurnalism şi tehnologii informaționale.

Doar o pătrime din locurile de muncă vacante cer studii superioare

Statisticile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată că, la începutul lunii august curent, la agenţie erau înregistrate 8.667 de locuri de muncă vacante. Doar pentru o pătrime dintre acestea (2.049) se caută persoane cu nivel de instruire superior şi mediu. Chiar şi aşa, se caută absolvenţi ai facultăţilor care duc în prezent lipsă de studenţi: profesori, ingineri, inspectori, informaticieni, tehnologi, agronomi ş.a.

Restul locurilor de muncă, adică 6.613, sunt destinate persoanelor cu nivel de instruire secundar profesional, mediu general și pentru muncitorii necalificaţi. Cei mai solicitaţi sunt lucrătorii în industria textilă şi de confecţii, în domeniul vânzărilor, în întreprinderile industriale, în construcţii, în transport şi comunicaţii, în agricultură.

De acest lucru ne dăm seama şi dacă analizăm ofertele de muncă plasate pe site-urile oficiale ale celor mai mari întreprinderi moldoveneşti. De exemplu, fabrica de confecţii „Ionel” are nevoie de cusătorese, maiştri de atelier, tehnologi, inspectori de calitate şi oferă instruire gratuită pentru cei care nu au experienţă. Muncitori necalificaţi se caută pentru activităţi precum asamblarea şi montarea pieselor, hamali, bucătari, paznici, infirmiere, măturători, dar şi pentru activităţi în agricultură.

Lipsa unei sincronizări a cererii de pe piaţa muncii cu oferta educaţională se reflectă şi în statisticile oficiale, care arată că fiecare al zecelea tânăr este şomer. În trimestrul doi al anului curent, rata şomajului în rândurile tinerilor (15–24 de ani) a constituit 10%, iar în categoria de vârstă 15–29 de ani acest indicator a avut valoarea 7,2%, peste rata şomajului de 4% înregistrată la nivel de ţară.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *