Selectați pagina

Transplanturile de organe şi învierea cea de obşte

Transplanturile de organe şi învierea cea de obşte

Scris de Vladimir Moss

transplant-organCanibalismul, vampirismul, necrofilia – de-a lungul generaţiilor aceste idei au fost privite cu oroare şi dezgust nu doar de către creştini ci şi de către necreştini. Ele au fost subiectul filmelor horror hollywoodiene, care speriau copiii şi făceau scârbă adulţilor. Dar acum devin realitate… Din anii ’60 încoace, chirurgii şi medicii au încercat cu o încăpăţânare extraordinară să vindece bolile prin transplantarea organelor de la cei morţi şi – oroarea ororilor! – chiar de la donatori vii. Aceasta a condus la o nouă formă de crimă organizată – extragerea unor părţi din trupurile unor oameni vii (adesea chinezi executaţi sau ţărani săraci din Turcia sau India) pentru a prelungi vieţile bolnavilor bogaţi din Occident.

,,Ba nu, asta este o denaturare grosolană!’’ ar spune unii. ,,Donarea dezinteresată de organe pentru a salva vieţile altora nu are nimic de-a face cu astfel de practici infame! La urma urmei, vorbim aici despre ştiinţă, nu despre magie!’’

Oare? Un documentar BBC recent despre cel mai mare savant, Sir Isaac Newton s-a intitulat ,,Ultimul Magician’’. Pentru că Newton, pe lângă a scrie marile sale opere despre lumină şi mişcarea corpurilor, a practicat alchimia, şi a încercat să găsească piatra filosofală… Mulţi scriitori, de la C.S.Lewis la Părintele Serafim Rose, au scos în evidenţă rădăcinile ştiinţei în magie, şi ţelul lor comun de a înţelege prin orice mijloace natura şi de a obţine, în primul rând, control asupra ei. Această dorinţă de a controla natura independent de Creator şi uneori chiar în mod conştient împotriva voinţei Creatorului naturii, nu poate duce la nimic bun. Desigur, ştiinţei moderne îi place să creadă că îşi face mereu treaba pentru binele comun al omenirii; însă tragediile consecutive de la Hiroşima la talidomidă*) şi la încercările recente de a crea fiinţe omeneşti din trei părinţi diferiţi desenează o imagine cu totul diferită.

Ni se spune că un experiment desfăşurat lângă Geneva la acceleratorul CERN de particule elementare  ar fi putut arunca în aer întreaga lume… Însă şansele ca să se petreacă aşa ceva au fost foarte mici… E bine, atunci! Putem deci continua fără mustrări de conştiinţă să aruncăm pe geam milioane de dolari pe experimente care ar putea – doar ar putea – să distrugă lumea! Savanţi nebuni! Putem oare să credem că motivaţia din spatele unor astfel de activităţi este doar altruismul pur ?! Cum poate fi trecută cu vederea o asemenea iresponsabilitate extremă?

Cea mai minunată creaţie a lui Dumnezeu, cununa creaţiei Sale, este firea omului. Ştiinţa, cu toată iscusinţa sa nu a fost niciodată nici măcar aproape de a crea ceva atât de extraordinar precum omul, şi cu siguranţă nu poate aduce îmbunătăţiri omului aşa cum a fost creat de Dumnezeu. A fost o dată o conferinţă ştiinţifică care a încercat să stabilească nişte căi de îmbunătăţire a mâinii omului. Concluzia a fost: nu o putem îmbunătăţi. Nu poţi face mai bine ca Dumnezeu. Pentru că ,,Tu m-ai zidit, şi ai pus peste mine mâna Ta. Minunată s-a făcut ştiinţa Ta de către mine, întăritu-s-a, nu voiu putea spre dânsa..’’ (Psalm 138, 4-5) Atunci când omul încearcă să depăşească limitele firii încercând să-i aducă îmbunătăţiri, el este întotdeauna mustrat pe tăcute. Astfel, încercările de a transplanta organele dintr-un trup omenesc într-altul se împotrivesc întotdeauna unui semn evident şi decisiv al nemulţumirii lui Dumnezeu – respingerea. Doar cu ajutorul unor doze masive de medicamente administrate zilnic şi pentru tot restul vieţii cuiva este constrâns organismul să primească invazia străină a mădularului donatorului.

În mod cu totul nechibzuit, savanţii au descoperit în cursul acestor operaţii de transplant ceea ce Sfinţii Părinţi au ştiut dintotdeauna, dar pe care teoriile noastre moderne mecaniciste ne-au făcut să uităm: aceea că există o unitate tainică, chiar inefabilă între trup şi suflet, între anumite funcţiuni pe care noi le denumim psihologice şi anumite organe ,,pur’’ fizice. Nu vorbim aici despre acea teorie materialistă brută potrivit căreia activitatea mentală este pur şi simplu activitatea creierului. Vorbim despre faptul că memoria, emoţia şi chiar identitatea personală par a fi legate cu orice organ al trupului.

Am ştiut dintotdeauna acest lucru despre inimă. Iar primul transplant de inimă a produs rezultate înfricoşătoare. Familia bărbatului care primise o nouă inimă nu l-a mai putut recunoaşte după operaţie; el părea a fi o persoană diferită. Transplanturile ulterioare au confirmat că multe dintre trăsăturile donatorului păreau să se fi transplantant o dată cu inima către pacient. Unele trăsături transferate erau din cele obişnuite, precum gustul pentru mâncare, iar altele mult mai serioase, precum orientarea sexuală sau gândurile de sinucidere…

Mai recent, după cum scrie dr. Danny Penman, savanţii ,,au început să susţină că memoriile şi trăsăturile noastre sunt codificate nu doar în creierul nostru, ci în tot trupul nostru’’.

,,Conştiinţa, spun ei, este creată de orice celulă vie din trup care lucrează în armonie.’’

,,Ei susţin că de fapt, inimile, ficatul, şi fiecare organ din corpul nostru ne stochează amintirile noastre, ne conduc emoţiile şi ne umplu de personalitatea noastră individuală. Întregul nostru trup, cred ei, este locaşul sufletului, nu doar creierul’’.

,,Iar dacă oricare dintre aceste organe ar fi transplantat într-o altă persoană, porţiuni din aceste amintiri – şi poate chiar componente ale sufletului – ar putea fi şi ele transferate.’’

,,Sunt acum mai mult de 70 de cazuri documentate… în care pacienţii transplantului au preluat câte ceva din trăsăturile de personalitate ale donatorilor de organe’’.

,,Profesorul Gary Schwartz şi colaboratorii săi de la Universitatea din Arizona au documentat numeroase experienţe aparent inexiplicabile… Şi fiecare dintre ele reprezintă o provocare directă a status quo-ului medical’’.

,,Într-un caz celebru dezvăluit de echipa profesorului Schwartz, un băiat de 18 ani care scria poezie, cânta muzica şi compunea cântece, a fost ucis într-un accident de maşină. Cu un an înainte de moarte sa, părinţii au dat peste înregistrarea unui cântec scris de el, intitulat ,,Danny, inima mea este a ta’’. ‘’

,,În versurile sale obsedante, băiatul cânta despre cum s-a simţit el destinat să moară şi să-şi doneze inima. După moartea sa, inima i-a fost transplantată unei fete de 18 ani pe nume Danielle’’.

,,Atunci când părinţii băiatului au întâlnit-o pe Danielle, i-au pus câte ceva din cântecele lui iar ea, în ciuda faptului că nu auzise cântecul înainte, cunoştea cuvintele şi putea să spună mai departe versurile’’.

,,Profesorul Schwartz a cercetat şi cazul unei lesbiene de 29 ani dependente de fast food care primise inima unei femei vegetariene înrăite de 19 ani.

,,După transplant, ea le-a zis prietenilor săi că mâncatul cărnii o îmbolnăvea şi că femeile nu i se mai păreau atrăgătoare. De fapt, la scurtă vreme după transplant, s-a măritat cu un bărbat.’’

,,Într-un caz la fel de inexplicabil, un bărbat de vârstă medie şi-a descoperit dragostea pentru muzica clasică după transplant’’.

,,S-a aflat apoi că donatorul de 17 ani iubea muzica clasică şi cânta la vioară. Murise într-un schimb de focuri în timp ce se deplasa cu maşina, ţinând strâns la piept o vioară’’.

,,Efectele transplanturilor de organe nu se limitează doar la inimă. Rinichii par şi ei a purta unele dintre trăsăturile proprietarilor lor iniţiali’’.

,,Să luăm cazul Lindei Gammons din Weston, Lincolnshire, care şi-a donat unul dintre rinichi soţului său Ian’’.

,,După operaţie, Ian crede că a preluat nişte aspecte ale personalităţii soţiei sale. A dezvoltat o pasiune pentru gătit, cumpărături, dat cu aspiratorul şi grădinărit. Înainte de transplant, el detesta toate formele de activităţi gospodăreşti.’’

,,El a adoptat chiar şi un câine, deşi înainte de operaţie era un iubitor declarat de pisici, spre deosebire de soţia sa care prefera câinii…’’ [1]

Deloc surprinzător, nu există nimic despre transplanturi în scrierile patristice. Iar din câte cunoaşte autorul acestui text, nu există nici hotărâri sinodale contemporane ale bisericii despre acest subiect. Şi totuşi, Tradiţia Bisericii ne oferă nişte indicii importante în căutarea noastră de îndrumare în această chestiune…

Astfel, Sfântul Filaret al New York-ului scria: ,,Inima este nucleul, punctul central al existenței omului. Şi asta nu doar în sens spiritual, unde inima este cuvântul potrivit pentru nucleul persoanei spirituale, ,,eu’’-l cuiva; ci și în viața fizică unde de asemenea inima fizică este organul central și nucleul organismului, fiind legat în mod tainic și indisolubil cu experiențele sufletului omului. Este binecunoscut cum experientele pur fizice și nervoase ale omului de bucurie, mânie, teamă, etc. sunt reflectate imediat în mișcarea inimii și dimpotrivă cum o condiție bolnavă a inimii înnăbușește psihicul și cunoștința… Da, este o legătură indisolubilă aici și dacă, în locul continuării vieții personale spiritual-trupești  a omului concentrate în propria sa inimă, i se impune o inimă și un soi de viață străină, până atunci cu totul necunoscută lui, atunci ce este asta dacă nu o contrafacere a vieții lui pierdute; ce este asta dacă nu nimicirea vieţii lui spiritual-trupești, a individualității sale, a ,,eu’’-lui său? Şi cum și drept cine se va prezenta un asemenea om la învierea cea de obște?’’

,,Însă noua realizare nu se oprește nici măcar aici. Se intenționează a se introduce în organismul omului inima unui animal, astfel încât la învierea de obște un ,,om’’ va ședea la Judecata din urmă cu inima unei maimuțe (sau a unei pisici, a unui porc sau ce-o mai fi).* Poate cineva să-și imagineze o parodie mai absurdă și mai blasfemiatoare a firii omenești înseși, făcute după chipul și asemănarea lui Dumnezeu?’’

,,Nebunie și oroare! Dar ce a adus acest coșmar al amestecului criminal în viața omului, în acea viață al cărui singur stăpân legiuit este doar Făcătorul și nimeni altcineva? Răspunsul nu este prea greu de aflat. Pierderea nădejdii creștine, necredința în viața viitoare, neputința de a înțelege Evanghelia și necredința în ea, în adevărul ei divin, acestea au adus aceste experimente monstruoase și blasfemiatoare peste personalitatea și viața omului. Viziunea creștină despre viață și moarte, înțelegerea și concepția creștină despre viața pe pământ ca fiind dăruită de Dumnezeu  ca pregătire pentru veșnicie, s-au pierdut cu totul. Iar de aici roadele sunt: groaza în fața morții văzută ca un sfârșit absolut al vieții și o anihilare a personalității, și o agățare disperată de viața pământească – să trăiești, să trăiești, să trăiești, cu orice preț și orice mijloace să-ți prelungești viața pământească, după care nu mai urmează nimic!’’[2]

Trimiterea făcută de Sfântul Filaret la învierea cea de obşte şi la judecata finală ne oferă indiciul trebuicios nu doar pentru evaluarea transplanturilor, ci şi a întregii serii de inovaţii medicale care par a avea scopul ascuns de transformare şi degradare a concepţiei noastre despre om.

Biserica Ortodoxă învaţă, pe de o parte, că sufletul supravieţuieşte morţii trupului, şi continuă să lucreze pe deplin conştient chiar şi după ce trupul s-a făcut ţarână, dar pe de altă parte, că trupul va fi înviat în ziua din urmă pentru ca sufletul împreună cu trupul să poată primi laolaltă răsplata ce li se cuvine pentru faptele săvârşite împreună în decursul vieţii. Acest fapt ilustrează două adevăruri importante. În primul rând că omul, omul întreg nu este doar sufletul singur, iar în măsură şi mai mică doar trupul, ci sufletul şi trupul împreună. Aşa cum sunt concepute împreună şi simultan, tot aşa vor intra împreună în viaţa veşnică. [3] Şi în al doilea rând, fiecare suflet va fi judecat împreună cu trupul său personal, şi nu cu al altuia.

Acest al doilea adevăr este pus uneori sub semnul întrebării pe temeiul că în cursul vieţii omului, fiecare celulă din trupul său moare şi este înlocuită de alta de mai multe ori, aşa că nu ar avea nici un sens să vorbim despre ,,trupul său personal’’. Împrumutăm elemente trupului nostru de la organisme din afară şi le înlocuim într-o continuă schimbare reciprocă care ne uneşte în mod indisolubil cu natura din jurul nostru şi cu ceilalţi. Totuşi, descoperirea ADN-ului în anii ’50 a şubrezit această obiecţie arătând în principiu cum, se poate spune că trupul omului este acelaşi de-a lungul vieţii sale, în ciuda faptului că întreaga alcătuire celulară a trupului său poate fi diferită de ceea ce a fost la naştere. Se poate spune că identitatea sa trupească este incapsulată în ADN-ul său. Astfel, fiecare organ şi fiecare celulă din trupul meu este pecetluită cu o pecete care arată că îmi aparţine mie şi numai mie – ADN-ul meu personal.

Savanţii pot găsi fireşte forme noi de identificare personală chiar mai exacte şi mai indestructibile decât ADN-ul. Dar nu asta este problema. Problema este că acum ştim cum se poate spune în principiu că trupul este acelaşi şi unic şi că aparţine unei singure persoane în ciuda celor mai radicale reparaţii capitale din alcătuirea sa celulară şi atomică.

Ţinând cont de acestea, nu este greu de înţeles de ce a poruncit Dumnezeu ca trupul meu să respingă invazia unui mădular cu un ADN diferit – pur şi simplu nu sunt eu! Respingerea fizică din partea trupului ar trebui sa fie însoţită şi de o respingere din partea sufletuluinu poate fi voia Domnului să aibă loc aceste amestecări de persoane (şi chiar de specii) ! Fireşte că această teză generală ridică mai multe întrebări decât răspunde. Trebuie respinse toate transplanturile tuturor organelor? Sau numai transplanturile celor mai complexe şi centrale organe precum inima, şi poate, ficatul?

Autorul nu va face nici o încercare de a răspunde la asemenea întrebări. Numai un sinod cu adevărat ortodox care să se folosească şi de priceperea medicilor şi a savanţilor, poate decide într-o astfel de chestiune. Dar putem continua să cercetăm problema în aspectele ei cele mai generale…

Amestecarea mădularelor persoanelor diferite într-un singur organism se poate compara cu păcatul preacurviei. Unii vor respinge neîntârziat această comparaţie, spunând că păcatul preacurviei constă din experimentarea plăcerii sexuale nelegitime în timp ce transplanturile presupun doar durere… Cu toate acestea, nu este vorba nici aici nici dincolo de prezenţa plăcerii sau a durerii. Preacurvia este păcat, nu pentru că implică plăcere sexuală, ci pentru că implică amestecarea a două trupuri care duce (în cazul concepţiei) la crearea unui om nou prin amestecarea trupurilor şi a ADN-ului lor. O astfel de amestecare este oprită de Dumnezeu, cu excepţia circumstanţelor căsătoriei legitime. Transplanturile implică şi ele amestecul de ADN. Şi nici un sinod nu a declarat încă în ce condiţii este sau nu legitim…

Persoanele
curate la trup (caste) au un puternic simţământ al propriei identităţi personale, atât spirituale cât şi fizice.
Iubind pe alţii, ei păstrează un simţ puternic al propriei individualităţi şi păstrează cu gelozie acea individualitate şi puritate sexuală de dragul unirii cu Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu nu se va uni, nici spiritual, nici fizic (prin Trupul şi Sângele său) cu cei desfrânaţi, care-şi amestecă identitatea lor cu a altora. Nu poate fi doar o coincidenţă faptul că tehnicile de transplant de organe au mers în paralel cu dezvoltarea feluritelor tehnici din domeniul reproducerii sexuale. Contracepţia, fertilizarea in vitro şi mamele surogat, toate implică păcate împotriva curăţeniei trupeşti; organismele modificate genetic şi terapia genetică sunt alte încălcări ale ordinii divine cu privire la limitele naturale care trebuie păstrate între specii şi între indivizi.

Toate acestea se petrec în contextul unei viziuni evoluţioniste despre lume care respinge ideea unei creaţii separate a speciilor şi a indivizilor, ci consideră toate ca fiind evoluate din altceva, iar natura este un fel de uriaşă supă pan-cosmică în care fiecare element poate fi interschimbat cu oricare altul. Pentru cei ce gândesc astfel nu există nici un motiv pentru care omul, culme a evoluţiei, să nu tulbure şi mai mult apele… Însă în regulile alimentare ale Vechiului Testament, Dumnezeu ne-a arătat că unele lucruri nu trebuie amestecate cu altele; şi chiar dacă aceste legi au fost înlocuite în Noul Testament, principiul pe care ele îl învaţă rămâne valid: anumite lucruri sunt diferite şi separate de celelalte, şi trebuie să rămână diferite şi separate. Astfel, bărbaţii sunt diferiţi de femei şi trebuie să rămână astfel. Încercarea de a crea un fel de hibrid unisex sau ,,metrosex’’ şi mai mult, obiceiul unor bărbaţi de a se purta precum femeile şi al unor femei de a se purta precum bărbaţii în relaţiile sexuale, sunt nefireşti şi sunt o urâciune în faţa Domnului…

Scopul vieţii este unirea, unirea în dragoste cu Dumnezeu şi cu aproapele nostru. Dar această unire este o unitate în diversitate, nu unitate în perversiune; ea transcende, dar nu desfiinţează diferenţele fireşti pe care le-a pus Dumnezeu în creaţie pentru totdeauna. Dezvoltările recente cu privire la transplanturile de organe şi terapia genelor dau mărturie, nu pentru priceperea omului de a amesteca cele de neamestecat (pentru că natura se va răzbuna mereu şi va respinge falsele uniuni), ci pentru dorinţa sa căzută, diavolească de a se răzvrăti mereu, de a rupe barierele puse de Creator în interiorul creaţiei Sale şi prin aceasta, de a împlini visul din vechime al protopărinţilor noştri: ,,veţi fi ca nişte dumnezei…’’

5 /18 aprilie 2013

*) Talidomida este un medicament folosit ca sedativ sau hiptonic, cu proprietăţi antiinflamatoare şi imunosupresive, care s-a pretins a vindeca anxietatea, insomnia, gastrita sau nervozitatea, şi care a fost retras de pe piaţă după ce multe mame au pierdut sarcinile sau au născut copii cu malformaţii. Medicamentul a provocat mai multă durere decât a alinat. Această realitate tristă se poate confirma şi în cazul noilor generaţii de medicamente şi vaccinuri cu care suntem azi atacaţi de profesia medicală şi de industria farmaceutică. Doar că acum retragerea lor este mult mai dificilă din cauza profitabilităţii exagerate care se face azi pe seama suferinţei oamenilor.

[1] Penman ,,Putem transplanta într-adevăr un suflet de om?’’ The Daily Mail (Londra), 9 Aprilie 2008

[2] Vezi Sfântul Mitropolit Filaret ,,O părere ortodoxă despre transplanturile de inimă’’, Rusia dreptcredincioasă, nr.4; Cuvântul Ortodox, vol.4, nr.3 (mai-iunie 1068), pag.134-137. Tradus aici: http://ortodoxianecenzurata.wordpress.com/2013/07/25/o-parere-ortodoxa-despre-transplanturile-de-inima/

[3] După cum scrie Sfântul Maxim Mărturisitorul, ,,Nici nu există despărţite între ele înainte de unirea lor care este menită să alcătuiască o formă. Ele sunt de fapt, create şi unite împreună deodată, precum în alcătuirea formei create prin unirea lor’’ (Epistola 15; P.G. 91:552D, 6-13). Iarăşi, Sfântul Ioan Damaschinul scrie: ,,trupul şi sufletul au fost alcătuite în acelaşi moment, nu întâi unul şi apoi celălalt, după cum presupunea în mod necugetat Origen (Expunerea exactă a Credinţei Ortodoxe, II,12).

Sursa: http://www.orthodoxchristianbooks.com

11 Comentarii

  1. simona

    Frate sectant Vladimir , ai citit cuvintele Mantuitorului ca ” Cine va dori sa-si salveze sufletul sau , il va pierde , iar cine isi va pune sufletul sau pentru semenul sau il va castiga “?Este adevarat ca fiecare madular , dupa cum spunea Pr. Dumitru Staniloae , este pecetluit la botez cu pecetea Duhului Sfant , in semnul sfintei Cruci , pentru ca acele madulare sa poata lucra mai bine , conform cu harul daruit de Dumnezeu fiecaruia,dar ce preferi ,moartea pacientului , fara posibilitatea de a se spovedi uneori , sau de a se impartasi , de a mai avea uneori o sansa de indreptare , de pocainta ?Prin sangele donat se salveaza copilasi , tineri …Organele transplantate prelungesc viata . Ce asociere macabra incerci sa faci intre vampiri , necrofili si medicii chirurgi care au fost inzestrati de Dumnezeu cu harul salvarii vietii? Daca unii oameni isi folosesc organele sexuale pentru perversiuni , iar altii doar in iubirea conjugala , inseamna ca Dumnezeu a gresit cand ne-a inzestrat cu organe sexuale ? Sa ne scopim cu totii , ca sa evitam bestematele pacate ?
    Voi sunteti cei care ati facut dumnezei din organe si propagati iubirea organelor , vorbirea cu ele , ca sa le multumim ca ne ajuta la mers , la digerat , la vazut , ca si cand acestea prin ele insele ar putea face ceva ,fara viata pe care ne-a dat-o Dumnezeu , fara ajutorul Lui ?
    Noi suntem crestini ortodocsi care avem credinta ca nici un fir de par si nimic de pe pament nu se misca fara stirea lui Dumnezeu.Duhul Sfant care este in om , Acela misca toate organele si tot sufletul omului , iar organele de sine statatoare nu au nici o putere ,daca nu se supun creierului omului , care trimite impulsuri in tot corpul sau.Memoria organelor este de putea primi informatii de la creier si de a a lucra ceea ce le poate transmite creierul , care este centrala trupului . Creierul este de asemenea un organ trupesc , de care si inima asculta , dar deasupra organelor , ca un “organ” superior nevazut , sta mintea omului . In minte isi are sufletul ratiunile dupa care se conduce in bine , sau in rau . Iar mintea este casa gandurilor , care isi au originea in Dumnezeu. Daca gandurile omului parasesc pe Dumnezeu , acestea pierd lumina si nu se mai pot hrani spiritual , ele cad pe pamant , in sfera materiala si se intineaza , adica se murdaresc de minciuna , de boli. Deci mintea nu se influenteaza de nici un organ si are ca promotor in lucrarea sa vointa omului de a alege intre gandurile bune si cele rele.

    Răspuns
  2. i.b.

    draga simona ..sincer abia asteptam sa vii si tu cu o “invatatura” de a ta la acest articol…ca vad esti un “critic literar” foarte activ…nu exista articol in care tu sa nu bagi pe git prin blindetea ta..prin dragostea ta..prin toleranta ta papista….ideile tale urite si mincinoase…..simona draga tu esti fata desteapta……oare chiar nu vezi ca nimeni de aici nu iti impartaseste ideile..lasa-i pe oameni in pace ca noi si asa vedem si citim cu ajutorul mas-mediei pagine…aceleasi minciuni si mizerii pe care tu le scrii pe 7 pagini in comentarii…din simplu respect pentru toti cititorii acestei pagini..te rugam sa ne lasi sa citim in tihna ceea ce nu gasim in alta parte…eu inteleg ca pentru tine poate e “PRICOL”…sa mai scrii asa cite un comentariu cind iti abate tie…..dar pentru multa lume aceasta pagina este un refugiu..este casa noastra..aici chiar daca nu ne cunoastem..noi ne iubim unul pe altul..ne respectam..aici aflam ceea ce nu gasim nicaieri..aici descoperim faptele urite ale conducerii noastre…faptele frumoase ale cuviosilor nostri…si multe altele..folositoare sufletului nostru!!asa ca te rugam din suflet..nu mai eticheta oamenii….caci tu cite minciuni nu ai scris pina acum ..nimeni nu a indraznit sa te supere..nici macar cu cuvintul….fii mai inteleapta simon si trezeste-te la viata!ca ea e scurta…si tu stii…ca esti om citit doar.nu-i asa?

    Răspuns
  3. marele Păcătos

    Soră Simona, în primul rând, Domnul niciodată nu binecuvântează transplanturile sau donaţiile de sânge.

    Sfântul Îngeraş Otroc Veaceslav a descoperit, că odată cu sângele stăin, intră şi păcatele în om, numai că sângele oricum este mort şi nu se asimilează ci moare, pe când păcatele toate rămân.

    Oare nu face Domnul minuni, cu bolile cu alte situaţii de care mă înfricoşez să scriu?

    Oare nu Dumnezeu ne cunoaşte inimile şi rărunchii, adică simţurile şi cugetele?

    Oare nu El ne menţine în viaţă fiecare clipă?

    Oare cunoaşte cineva mai bine, când se cuvine cuiva să treacă la veşnicie?

    Scriptura este Legea pentru toţi oamenii, însă nu toţi vor s-o cunoască, şi nu toţi o respectă.

    Nu se cuvine să vă stresaţi de aşa articol, fiind-că dacă e ceva nou pentru Dvs, trebuie să cercetaţi cum poziţionează Sf.Tradiţie aceste fapte, apoi să mărturisiţi adevărul.

    Fiţi pe pace, articolul în întregime e corect.

    Răspuns
  4. simona

    Slavit sa fie Dumnezeu ! Iata ca ti s-a implinit dorinta sa citesti o “invatatura” de-a mea si la acest articol ! Cred ca nu te-ai rugat prea mult! Daca vrei sa nu va contrazica nimeni , de ce nu vorbiti intre voi pe email ?
    i.b. , eu credeam ca este un blog de crestini ortodocsi , de aceea mi-am permis ca sa fac comentarii , chiar in acest spirit autentic , care blameaza barfa nefondata , calomnia , toate acestea cazand sub epitimii.Voi va iubiti unul cu altul , pentru ca sunteti toti la fel , dar nu sunteti in stare sa iubiti pe “altul”.De ce crezi ca nu v-am respectat , pentru ca nu v-am impartasit opiniile ? Sunteti liberi sa credeti ce vreti , dar eu ca si crestin , intr-o tara in care credinta nu este inca abolita prin lege , am voie sa va contrazic , acolo unde cred eu ca nu e bine .Si v-am adus dovezi , nu mizerii. O mizerie insuportabila este articolul de mai sus, scris pe 70 de pagini de ineptii. Unde regasesti asa ceva in credinta ortodoxa ? Credeti ca va faceti , pe aceste bloguri , prozeliti la new age ?Intoarce-te , iubitule , la necrofilia ta si la hemoragia duhovniceasca ,poate gasesti un vampir sa te vindece de contaminarea ortodoxa , de care te-ai imbolnavit de cand citesti comentariile mele .Iata ca pot sa fiu si rea , atunci cand vreau , iar , tu , in loc sa te ostenesti sa-mi raspunzi ca jidanul , ai fi facut bine sa ma contrazici , la randul tau, cu argumente scripturistice . Dar nu prea stii care sunt alea . Singurele voastre argumente sunt calomnia , cuvintele de prost gust si insulta . Iarta-ma , ca Dumnezeu i-a zis pacatosului : pentru ce iei tu cuvintele Mele in gura ta ? Tu ai urat invatatura si ai lepadat cuvintele Mele inapoia ta …impotriva fratelui tau cleveteai …ai cugetat faradelegea , ca voi fi asemenea tie .

    Răspuns
  5. simona

    Iubite mare Pacatos , nu credeam ca impartasesti si o astfel de credinta . Sfntii Parinti nu aveau cum sa se raporteze vreodata la astfel de aspecte , deoarece nu existau pe vremea lor transplanturi si transfuzii.Unde ai gasit asa ceva la Sfintii Parinti , da-mi un exemplu.Doamne ajuta !

    Răspuns
    • marele Păcătos

      Poftim:

      “Cuviosul ieromonah si duhovnic Grigorie de la Sfantul Munte, unul dintre ucenicii apropiati ai Staretului Paisie, l-a intrebat odata pe acesta despre chestiunea transplanturilor si problemele care se ivesc de aici. Staretul, raspunzand a ingaduit, pe de o parte, transplantul unuia dintre organele gemene [16], dar a exclus categoric scoaterea si transplantarea organelor necesare pentru supravietuire indiferent de caz [17], de vreme ce prin aceasta se pricinuieste omorarea donatorului. Pentru intarirea pozitiei sale a folosit urmatoarele doua argumente:

      Primul este ca transplantul constituie o intervenitei neingaduita, facuta impotriva lucrarii creatoare a lui Dumnezeu, care, pe de o parte, omoara pe donator, iar pe de alta, creaza sentimentul plin de mandrie ca “a dat viata” primitorului.

      Al doilea este acela ca aceasta procedura va fi cauza nascocirii de noi moduri de a-i omori pe bolnavi pentru a le lua organele.”

      Sursa: http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2012/10/22/paisie-aghioritul-porfirie-sofronie-sahavor-hierotheos-vlachos-transplant-organ/

      Surioară Simona, îndrăzneşte să spui că Sf.Prooroc Paisie minte sau a fost întunecat?

  6. i.b.

    simona….surioara noastra….noi tot te iubim.numai ca tu nu scrii simple comentarii.dar acuzatii.si mesaje provocatoare…..sa ma ierti te rog daca te-am jignit….

    Răspuns
    • simona

      La fel si tu pe mine , sa ma ierti , dar mai inainte mi-ai adus acuzatii , conotatii de tot felul . Ideea nu este sa ne impungem . Imi place cum comenteaza marele Pacatos , isi argumenteaza cele pe care le crede si le sustine , in rest e rezervat . De ce nu-mi raspunzi cu argumente din Sfanta Scriptura ? Nu a zis Domnul : ” Va rataciti , nestiind Scripturile “?
      Imi cer scuze ca scriu mult , nu poti aduce argumente intr-un cuvant .

  7. simon

    dragilor hai sa va spun putin din adevarul despre religie si isus cristos,,,,,isus este facut de o mama surogat,,biblia chiar spune,,,fecioara maria a primit samanta de la dumnezeu,,,,acest d zeu,,,fratilor credinciosi voi stiti cine este de fapt,,,,este rasa care a creat pe adam si eva,,,,adam a fost creat ,,,cum zice biblia dupa asemanarea lui,,,,o maimuta preistorica,,omul de neandertal si unul din rasa asa zisilor zei dumnezei,,,,dupa tot asa sa creat si o femela dar nu era eva,,,si aia doi nu puteau sa se inmulteasca,,,dupa sa trecut la clonare,,,,din coasta lu adam a fost creata eva chiar biblia recunoaste,,,eva fiind clona,,si asa incepe sa se nasca omenirea,,,,ce sunt oamenii? fiinte jum om jum animal,,,

    Răspuns
    • slava

      “isus cristos” din ce secta faci parte? sap tu macar iti dai seama ce scrii mai jos? mama surogat? clonare? eu cred ca ai nevoi de lecuire

  8. Ala

    Simon, sunt idei care macar nu merita 2 min pentru a fi citite. Probabil moderatorul a vrut sa faca o gluma aproband asemenea comentariu.
    Daca te simti maimutoi, macar nu le spune celorlalti.

    Răspuns

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe:

Статьи на русском языке

Статьи на русском языке