Selectați pagina

Teoria evoluționistă infirmată de proiectul genomului de elefant

Teoria evoluționistă infirmată de proiectul genomului de elefant

Rezultatele unui Proiect al Genomului de Elefant, care a durat zece ani, au dus la excluderea arborilor filogenetici acceptați anterior.

Se credea anterior că există două specii vii de elefanți: cel african și cel asiatic. Cu toate acestea, cercetarea sugerează că există, de fapt, trei: elefantul asiatic, elefantul african care locuiește în pădure și elefantul african de savană.1

Pe o scală evolutivă, cele două linii africane distincte se presupune că au trăit în izolare genetică completă timp de peste 600 000 de ani. Dar având în vedere apropierea lor geografică, cum ar putea fi menținută o astfel de izolare genetică pentru o perioadă atât de lungă, fără o amestecare amănunțită a ambelor genofonduri? Este cunoscut că cele două linii hibridizează și produc descendenți fertili în populațiile locale de astăzi! Lucrarea chiar a indicat hibridizarea drept motivul pentru care nu s-au recunoscut anterior tipurile de pădure și de savană ca fiind distincte.

Aceste date au fost calculate prin asumarea unei rate de mutație (bazată pe modele evolutive ipotetice) pe care autorii înșiși le-au recunoscut ca fiind „foarte incerte”. O explicație mai probabilă, în special în ceea ce privește această hibridizare, este că ambele linii africane s-au despărțit mult mai recent de un strămoș necunoscut. Lucrarea recunoaște acest lucru ca o explicație alternativă. Acest lucru s-ar potrivi unui model biblic în care elefantul se diferențiază într-o serie de specii în secolele care au urmat Potopului (pentru mai multe despre o astfel de speciație, a se vedea creation.com/speedy).

Studiul a arătat, de asemenea, că elefantul cu colți drepți, dispărut, care locuia în Eurasia, considerat anterior ca un grup soră a elefantului african, era de fapt un hibrid al elefantului antic african, al mamutului lânos și al elefantului pădurilor africane. Dovezile sugerează, de asemenea, că încrucișarea a avut loc între mamuții columbieni și mamuții lânoși.

Această constatare este în concordanță cu alte studii de tip biblic. Biblia ne spune în Facerea 1 că Dumnezeu a creat toate animalele să se reproducă după felul lor. Această învățătură biblică este deseori interpretată greșit, spunându-se că Biblia respinge ideea de speciație, dar contrariul este, de fapt, adevărat. Creația biblică necesită nu doar speciație, ci speciație rapidă – mult mai rapidă decât ceea ce se așteaptă în cadrul modelului evoluționist.

De la o pereche a fiecărui animal terestru2 și în doar câteva mii de ani de la Potop, speciația rapidă a dat naștere unei mari diversități de animale, toate reproducându-se în limitele tipului lor creat. Cuvântul tip este, în general, înțeles ca fiind situat între nivelul genului și cel al familiei în taxonomia Linneană.

În concordanță cu așteptările biblice, studiile genetice și de hibridizare din ultimul deceniu au confirmat acum că toate cele 39 de specii de pisici au descins dintr-o pereche de feline ancestrale, câinele domesticlupul, câinele dingo, coiotul și șacalul, au descins din tipul canin, iar urșii negrii, grizzly, polari și bruni au o descendență comună în cadrul tipului de urs. Delfinii și balenele pot hibridiza pentru a forma un balfin; iar zebrele și măgarii pot hibridiza pentru a da naștere la zegari.

Chiar și caprele și oile de astăzi descind dintr-un tip de oaie-capră ancestrală. În același mod, cea mai recentă constatare din Proiectul Genomului de Elefant confirmă apropierea genetică a tuturor celor aparținând tipului de elefant, inclusiv a celor dispărute.

Autor: Joel Tay citat de pagina Ateismul, religia ignorantei.

Referințe și note

[1] Palkopoulou, Eleftheria et al., A comprehensive genomic history of extinct and living elephants, PNAS, Feb 26, 2018. [Ultima accesare: 11 Aprile, 2018], https://doi.org/10.1073/pnas.1720554115

[2] Și șapte dintre animalele curate.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe: