Selectați pagina

Știi ce pui în coș? Mâncăm produse modificate genetic fără să ne dăm seama, pentru că nimeni nu verifică ce ajunge în piețele din Moldova

Știi ce pui în coș? Mâncăm produse modificate genetic fără să ne dăm seama, pentru că nimeni nu verifică ce ajunge în piețele din Moldova

siguranta alimentaraDe multe ori suntem prea grăbiți ca să ne gândim de două ori ce-am pus în coș. N-avem timp să ne gândim la propria sănătate. Așa se face că ne mulțumim cu faptul că în cea mai apropiată tarabă este tot de ce avem nevoie, inclusiv iarna, fără să ne punem întrebări în plus – ce mâncăm, ce se ascunde dincolo de aspectul perfect, ce-a mai rămas natural din acest produs, cum ne va afecta pe termen lung. Cel mai probabil, moldovenii consumă la greu produse modificate genetic, însă nu știu despre asta. Nimeni nu este interesat să-i informeze. Mai mult, nimeni cu știe în ce volum piața alimentară din Moldova este îmbâcsită cu astfel de produse, pentru că nimeni nu verifică acest lucru.

În Moldova funcționează o lege care reglementează introducerea pe piață a produselor modificate genetic din 2001. De fapt, a spune că „funcționează” este prea mult, pentru că cele mai importante prevederi ale acesteia nu sunt respectate – certificarea acestora înainte de plasare pe piață nu se realizează în totalitate, iar etichetarea produselor modificate genetic, la fel, a rămas o normă pusă pe hârtie doar de dragul mândriei, că am avea legi bune. De facto, ce intră exact pe piață și în ce cantități se pare că nu știe nimeni.

„În Moldova nu există laboratoare care să identifice prezența produselor modificate genetic și care să fie acreditate la nivel internațional”, spune Maria Duca, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. Ea este cea care conduce laboratorul din cadrul Academiei unde pot fi făcute astfel de verificări, acesta însă nu are acreditare, de aceea puținele teste care se fac aici sunt efectuate la solicitarea agenților economici care importă produse alimentare.

Oamenii nu sunt informați că mănâncă produse genetic modificate

„Facem foarte puține testări, din cauza lipsei certificatului de acreditare, deși legea obligă ca toți agenții economici să le realizeze. De fapt, acea lege din 2001 nu funcționează. Oamenii nu sunt informați despre faptul că există produse modificate și că ei, de fapt, le consumă. Nici nu am văzut pe rafturile magazinelor produse cu eticheta corespunzătoare. Nici restaurantele, nici cafenelele nu informează oamenii despre ce fel de produse folosesc – organice sau totuși genetic modificate”, mai spune specialista.

Maria Duca spune că oamenii ar trebui informați despre ceea ce urmează să consume prin simpla informare. „Anul trecut, Comisia națională pentru securitate biologică a admis importul șrotului (produs furajer, obținut din prima măcinare a grâului) modificat genetic, dar oamenii nu sunt informați atunci când procură carne de găină sau ouă că aceste găini au fost hrănite cu produse genetic modificate, ceea ce nu este corect. În plus, ar trebui să existe o politică de stabilire a prețurilor, astfel ca aceste produse să fie mai ieftine. Astfel oamenii cu posibilități reduse le vor procura, înainte de a se informa”.

Acum laboratorul funcționează în regim limitat. Aici pot veni oamenii care vor să afle dacă produsele procurate sunt naturale sau nu. Din lipsă de reagenți însă nu se fac în volum mare, dar nici prețul nu este chiar pentru toate buzunarele – poate trece de 200 de euro pentru testarea legumelor.

În Moldova nu se face cercetare 

Și dacă pe rafturile supermarketurilor nu avem produse etichetate corespunzător, aceasta nu înseamnă că mâncăm produse curat biologice, așa cum le-a cules agricultorul de pe câmp. „Până acum nu am emis autorizații din cauza faptului că nu avem un laborator care să emită certificate, valabile din punct de vedere juridic”, explică Lilia Eladii, consultant la Direcția Resurse Naturale și Biodiversitate de la Ministerul Mediului.

Nici cât de dăunătoare sunt produsele genetic modificate nimeni nu verifică în Moldova. Cel puțin la Centrul Național de Sănătate Publică nu există nicio secție destinată acestor probleme, iar cercetare în domeniul respectiv nu se face.

„Responsabilitatea pentru siguranța alimentelor îi revine acum Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. În Moldova nu se face cercetare pe așa subiecte, dar și rezultatele studiilor din întreaga lume sunt foarte contradictorii. Ministerul Mediului are acum un proiect de lege foarte bun care vine să schimbe lucrurile din acest domeniu. Instituția noastră l-a avizat, iar eu mă ocup de acest lucru”, spune Ana Volneanschi, cercetător și conferențiar de la Centrul Național de Sănătate Publică.

Inițiativa legislativă despre care vorbește Volneanschi a fost lansată pentru dezbateri publice la începutul acestei luni. Documentul vine cu o serie de modificări la introducerea pe piață a organismelor modificate genetic. Proiectul, prevede printre altele, crearea unui laborator național pentru detectarea organismelor modificate genetic și certificarea acestora. Totodată, fiecare importator ar trebui să anexeze la datele necesare și un plan de monitorizare asupra efectelor pe care le poate provoca sănătății oamenilor.

Sunt bune sau nu produsele genetic modificate

Oamenii de știință n-au ajuns la un consens în privința produselor genetic modificate.  Dacă unii bat alarma că aceasta este o armă biologică, alții spun că studiile lor n-au detectat efecte adverse.

Agenţia pentru protecţia consumatorului atrage atenţia asupra câtorva produse modificate genetic prezente pe piaţa moldovenească. Printre acestea sunt: ceaiurile Lipton, biscuiţii Parmalat, ciocolatele MarsTwixMilky WaySnickersNesquik sau Nestle, precum şi orezul Uncle Beans sau sosurile Knorr. Şirul îl continuă numeroasele produse cu conţinut de soia, printre care şi mezelurile apetisante de pe rafturile magazinelor. Fructele care par perfecte la formă şi culoare, comercializate în plină iarnă sau primăvara devreme, de asemenea, pot dăuna sănătăţii dumneavoastră.

Unii oameni de ştiinţă atrag atenţia că produsele OMG distrug rinichii, ficatul, pancreasul şi pot provoca impotenţă. Medicii se confruntă tot mai des cu sindroame alergice noi din cauza creşterii toxicităţii alimentelor. Genele nou-inserate pot produce proteine la care unii oameni au alergii. Cele mai frecvente alergii sunt faţă de lapte, ouă, peşte, soia, cereale.

Pe cealaltă parte a baricadei sunt cei care văd lucrurile mai simplu – biotehnologia modernă propune alternative mai eficiente, iar produsele nu dăunează cu nimic sănătății. Printre cele mai de „succes” modificări ale informației genetice ereditare din produse au dus la crearea bumbacului modificat genetic, a portocalelor roșii, precum și a mărului care nu se oxidează.

Sursa: e-sanatate.md

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *