Ziua de 14 octombrie, de sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului, se sărbătoreşte şi pomenirea Soborului Sfinților Cuvioși Și Drept-măritori Ai Moldovei.

Soborul Sfinților Moldovei este o sărbătoare instituită în cinstea sfinților a căror viață a fost sau este legată de Moldova. A fost înființată în anul 2004.

Soborul Sfinților Cuvioși Și Drept-măritori care s-au proslăvit în pământul Moldovei

Soborul Sfinților Cuvioși Și Drept-măritori care s-au proslăvit în pământul Moldovei

Din punct de vedere istoric, se crede că primii creștini ortodocși de pe teritoriul Moldovei au apărut în secolul al IX-lea.

Primii sfinți moldoveni au fost Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava și Sfânta Parascheva. Născut la Trapezunda (astăzi Trabzon, Turcia), moaștele Sfântului Ioan au fost duse la Suceava în 1402 și din acel moment a fost considerat ocrotitorul poporului moldovean. Sfânta Parascheva (14/27 octombrie) era din Tracia (o regiune din Bulgaria și Grecia )…

După cum scrie istoricul și teologul moldovean N. Fustei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, după ce a canonizat la 28 februarie 1950 pe Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava și pe Sfânta Parascheva, a pus început canonizării propriilor sfinți. Printre acestea se numărau și personalităţi din Moldova. Printre aceștia s-a numărat Sfântul Ioan de la Râşca (sărbătorit la 1/14 iunie), contemporan și prieten apropiat al mitropoliților Varlaam și Dosoftei. Acesta a fost episcop de Iași (1667-1674) și de Roman (1674-1685).

La 19-20 iunie 1992, Sfântul Sinod Român a hotărât canonizarea Sfintei Teodora de Sihla (prăznuită la 7/20 august). Aceasta s-a născut lângă Neamț în prima jumătate a secolului al XVII-lea și a trăit mult timp într-o peșteră din munții Sihla. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, boierii din familia Sturza i-au dus rămășițele în satul Micleuşeni din Iași. În 1856, moaștele Sfintei Teodora au fost dăruite mănăstirii Pecerska din Kiev. În cinstea Sfintei Teodora de la Sihla a fost numită una dintre bisericile din Chișinău.

În aceeași zi a fost canonizat şi Ștefan de Mare (2/15 iulie), căruia i s-a atribuit titlul de Sfânt Voievod în 2004, și Sfântul Leontie de la Rădăuți, care a trăit în secolul al XV-lea și a fost călugăr la mănăstirea din localitate (sărbătorit pe 1/14 iulie).

La 5 iulie 2005, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Sfântul Ierarh Dosoftei (prăznuit la 13/26 decembrie). Cunoscut în lume sub numele de Dimitrie Barilă (1624-1693), a studiat la Academia latino-greco-slavonă din Iași, a fost episcop de Huși (1658-1659), Roman (1659-1671) și mitropolit al Moldovei (1673-1674, 1675-1686). Dosoftei a reconstruit tipografia mitropolitană din Iași; a fost primul poet moldovean, editor de cărți și autor al mai multor traduceri. Una dintre străzile din centrul Chișinăului îi poartă numele.

De asemenea, în Soborul Sfinților din Moldova mai sunt înscriși şi Sfântul Petru Movilă pomenit la 13 ianuarie, Cuviosul Paisie Velicicovschi – 28 noiembrie, Cuviosul Antipa de la Calapodesti, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul și Cuvioasa Teodora de la Sihla.

Cea mai de preţ sfinţenie a Moldovei este Icoana Maica Domnului de la Hârbovăţ. Sărbătorirea acesteea se face, de asemenea, pe 14 octombrie, împreună cu icoane precum cea din Lyublin, Bar, Kasper, Braila, Pskovo-Pokrov.

Originea icoanei Maicii Domnului de la Hârbovăţ este necunoscută; apariţia ei în Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului de la Hârbovăţ (Moldova) e legată de un eveniment care a avut loc cu puțin timp înainte de Naşterea Domnului din 1790. Atunci la egumenul şi stareţul Pahomie a sosit din suburbiile Moscovei, vechiul său prieten, colonelul Albaduev. Aici acesta a avut parte de un eveniment: un cal neîmblânzit l-a aruncatde pe şa pe oaspete, provocându-i o rană mortală. Acest lucru s-a întâmplat pe 14 decembrie, iar pe 17 decembrie colonelul a fost înmormântat în biserica mănăstirii. După aceea au venit rudele sale și au adus în dar mănăstirii de la Hârbovăţ o relicvă a familiei – o icoană veche a Maicii Domnului, transmisă din generație în generație. De atunci această icoană a fost numită icoana Maicii Domnului de la Hârbovăţ.

De-a lungul istoriei, de trei ori mănăstirea a fost distrusă de turci, dar de fiecare dată, întorcându-se la mănăstirea aflată în ruine, călugării găseau printre cenușă icoana intactă a Maicii Domnului, cu excepția faptului că marginile acesteea erau înnegrite. Dar chipul Sfintei Fecioare, ale Pruncului Hristos și ale mâinilor lor au rămas intacte.

Credincioșii aduceau în dar icoanei diverse donații pentru împodobirea ei. De exemplu, un anume Stepan Lupov și soția sa, Elena Ivanova, au decorat icoana cu o riza de argint, iar pe timpul stareţului Ieronim aceste rize au fost aurite și au fost adăugate pietre prețioase, punându-se icoana într-un chivot.

Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Hârbovăţ a fost redeschisă în mai 1995 și de atunci icoana Maicii Domnului de la Hârbovăţ rămâne în mănăstire în timpul iernii şi primăverii (până la Paști), iar în restul timpului e transferată prin bisericile din Chișinău și din satele din jur.

Toate cazurile de minuni ale icoanei au fost înregistrate și verificate de multe ori.

În 1861, în timpul Drumului Crucii cu icoana, de la Chișinău la mănăstire, au fost vindecaţi în chip minunat doamna M. I. Grecin-Ludvigskaya, suferind de paralizie, preotul Nichifor din satul Gordinești, care suferea de febră. În același an, fiica de 5 luni a preotului Bartolomeu Usanevici a fost vindecată tot în chip minunat. În 1862 trei copii au contractat rabia de la mușcătura unui animal. Unul dintre ei, fiul preotului, a fost trimis imediat la Chișinău pentru a se ruga în fața icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Hârbovăţ și a supraviețuit, în timp ce ceilalți copii au decedat.

Cea de-a doua icoană moldovenească a Maicii Domnului este Icoana Maicii Domnului de la Vărzărești.

În Moldova, 98% din populație este ortodoxă, însă doar 2% dintre aceştia merg la biserică. În Moldova cea mică există 6 eparhii ale Bisericii Ortodoxe Ruse și 1.277 de parohii.

Ortodoxiei moldovenești îi lipsește unitatea în chestiuni de jurisdicție, astfel că se destramă într-o duzină de biserici și grupuri ortodoxe diferite.

Pe locul doi, după Biserica Ortodoxă Rusă, se află Biserica Ortodoxă Română din Moldova, cu 106 parohii, 7 mănăstiri și aproximativ 10-20% din credincioșii ortodocși.

De asemenea, în Moldova, există trei grupuri diferite ale Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei.

Există, de asemenea, şi alte culte declarate ortodoxe şi înregistrate deja în Republica Moldova: Biserica Adevărat-Ortodoxă din Moldova”, Mitropolia Autonomă a Basarabiei, Eparhia Ortodoxă a Moldovei de Est a Patriarhiei Kievului şi a întregii Rusii-Ucrainei, Biserica Ortodoxă Autocefală Moldovenească, Cultul religios Ortodox pe Stil Vechi din Republica Moldova („Biserica lipovenească”)

Sfinții Moldovei, rugați-Vă lui Dumnezeu pentru noi!