Selectați pagina

Sfintii Trei Ierarhi – Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur

Sfintii Trei Ierarhi – Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur

sfintii-trei-ierarhiSfintii Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz si Ioan Gura de Aur sunt reprezentantii straluciti ai unei perioade bogate atat in dispute dar si in elaborari teologice de mare valoare, din epoca patristica. Biserica i-a numit “stalpi ai Ortodoxiei” si “mari dascali” ai crestinatatii, si pe buna dreptate: ei s-au remarcat atat ca pastori si misionari, cat si ca moralisti si dogmatisti, aducand contributie valoroasa la limpezirea problemelor, pe atunci discutate – trinitare, hristologice si pnevmatologice.

Spre sfarsitul secolului al XI-lea, la Constantinopol se iscase o mare disputa legata de cei trei ierarhi, pe care ii praznuim pe 30 ianuarie, oamenii intrebandu-se care este mai mare: Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigorie Teologul sau Sfantul Ioan Gura de Aur. Dupa cativa ani de la declansarea neintelegerilor, cei trei sfinti au inceput sa i se arate aievea, unul cate unul, episcopului Evhaitelor, Sfantului Ioan Mauropous. In cele din urma, in anul 1084, intr-o vedenie, fericitului i-au aparut cei trei sfinti impreuna.

 Cuvintele pe care cei trei ierarhi i le-au adresat Sfantului Ioan ne arata modul in care sfintii conlucreaza – cu Dumnezeu si intre ei -, asa cum si noi trebuie sa ne unim, in cuvant si in lucrare:

“Dupa cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem si nici o vrajba nu este intre noi. Fiecare din noi, la timpul sau, indemnati de Duhul Sfant, am scris invataturi pentru mantuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfant, asa am invatat. Nu este intre noi unul intai si altul al doilea. De chemi pe unul, vin si ceilalti doi. Drept aceea, sculandu-te, porunceste, celor ce se invrajbesc, sa nu se mai certe pentru noi. Ca nevointa noastra, cat am fost in viata si dupa moarte, a fost sa impacam pe oameni si sa aducem in lume pace si unire. Impreuneaza-ne, dar, facandu-ne praznic la cate trei intr-o singura zi, si instiinteaza cu aceasta pe crestini, ca noi in fata lui Dumnezeu, una suntem.”

In urma acestei vedenii, Sfantul Ioan a ales ziua de 30 ianuarie pentru praznuirea comuna a celor Trei Ierarhi, stingandu-se astfel si disputele din capitala, lumea unindu-se in sarbatorirea impreuna a Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, a Sfantului Grigorie Teologul si a Sfantului Ioan Gura de Aur.

 Pentru a recunoaste valoarea teologica a Sfintilor Trei Ierarhi, prin hotararea luata la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936, Sfintii Trei Ierarhi au devenit patronii spirituali ai institutiilor de invatamant teologic ortodox din intreaga lume.

Cei trei Sfinti Parinti au fost luminatori ai crestinatatii, mari dascali ai lumii care au lasat importante scrieri, au imbogatit sfintele slujbe. Sfantul Vasile cel Mare si Sfantul Ioan Gura de Aur au alcatuit Liturghiile ritului bizantin (acestora alaturandu-se Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, atribuita Sfantului Grigorie Dialogul), dar si alte importante cuvinte de invatatura. Sfantul Grigorie de Nazianz – Teologul este autorul mai multor lucrari insemnate, in care lamureste taina adanca a Sfintei Treimi.

Sfântul Ioan Gură de Aur (347 – 407) este unul dintre cei mai iubiţi şi cunoscuţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe. El şi-a dedicat întreaga viaţă „zidirii Bisericii lui Hristos” chemându-i de la amvon la căinţă şi la fapte milostive şi „pe cei semeţi”, şi pe „cei smeriţi”, oferindu-le ca model propria sa nevoinţă. A dus o viaţă de ascet, în cele din urmă a fost numit episcop şi patriarh al Constantinopolului, dar a fost obligat de împărăteasa bizantină Eudoxia să ia calea exilului de trei ori, din acelaşi motiv, viaţa de ascet, neînţeleasă de anturajul său. În cel de-al treilea exil, după o călătorie de trei luni, făcută sub supraveghere, a trecut la viaţa veşnică. Ca păstor şi îndrumător sufletesc, Sfântul Ioan Gură de Aur a fost preocupat de comportamentul credincioşilor care-i ascultau discursurile, de efectul acestora asupra vieţii lor spirituale. El a fost apreciat pentru calităţile lui de orator şi pentru cultura sa profundă, lăsând urmaşilor, printre alte lucrări de referinţă, tălmăcirea Celor 14 Epistole ale Sfântului Apostol Pavel, o adevărată Evanghelie practică. Sfantul Ioan Gura de Aur, corifeul exegetilor orientali, a rostit peste 550 de omilii asupra celor mai multe carti ale Vechiului si Noului Testament – consemnate in scris de tahigrafi – si a compus comentarii sistematice asupra psalmilor, a profetilor Isaia si Daniil si a Epistolei catre Galateni. Acestora trebuie sa li se adauge alte 55 de omilii, care, desi, nu apartin operelor pur exegetice, prezinta totusi interes exegetic, prin temele biblice dezvoltate in ele.

Sfântul Vasile cel Mare (cca 330-379)- acest stralucit învăţător şi Sfânt Părinte al Bisericii, cu 16 secole în urmă a orânduit regulile vieţii monahale, care se respectă şi astăzi, acordând o mare importanţă rugăciunii şi nevoinţei. Ca Arhiepiscop al Cezareii Capadociei, Sfântul Vasile cel Mare a îmbinat în mod minunat învăţătura Bisericii cu fapta creştinească. El este întemeietorul aşezămintelor sociale numite „vasiliade”, în care erau adăpostiţi bolnavii, săracii şi orfanii din episcopia sa, chemându-i pe cei mai înstăriţi să-i ajute pe cei neputincioşi. Sfantul Vasile cel Mare a compus, cu caracter strict exegetic, 33 de omilii, insa acestora trebuie sa li se adauge: a) operele ascetice, b) morale, c) regulele monahale, d) operele cu caracter sistematic : cinci cuvinte impotriva lui Eunomiu, doua cuvinte la botez, tratatul despre Sfantul Duh, Liturghia si trei dintre epistolele sale.

Sfântul Grigorie de Nazianz (329 – 389 sau 390), cunoscut şi sub numele de Cuvântătorul de Dumnezeu sau Teologul, a fost un orator vestit. În acest sens, trebuie amintite ’’Cele cinci cuvântări teologice’’, rostite în Biserica Învierii din Constantinopol. Faima sa constă şi în faptul că a reuşit să explice pe înţelesul contemporanilor marea taină a Ortodoxiei: Sfânta Treime. De asemenea, pentru creştinătate au rămas celebre poemele sale morale şi profund teologice. Din opera Sfantului Grigorie de Nazianz, pur exegetice sunt 10 cuvantari referitoare la diferite nume si teme din Sfanta Scriptura si cateva fragmente din unele comentarii care s-au pierdut. Acestora, insa, trebuie sa li se adauge, ca reprezentand interes exegetic, ’’Cele cinci cuvantari teolgice”, toate poemele teologice si dogmatice, 29 dintre poemele morale, 22 dintre poemele istorice si multe dintre epistolele sale.

Troparul Sfintilor Trei Ierarhi

 Pe acesti trei luminatori mai mari ai dumnezeirii cei intreit stralucitoare, pe cei ce lumineaza lumea cu razele dumnezeiestilor invataturi, pe raurile intelepciunii cele cu miere curgatoare care adapa toata faptura cu apele cunostintei de Dumnezeu, pe Marele Vasile si de Dumnezeu cuvantatorul Grigorie, impreuna cu slavitul Ioan, cel cu limba si cu cuvintele de aur, toti cei iubitori de cuvintele lor, adunandu-ne cu cantari sa-i cinstim; ca acestia Treimii pururea se roaga pentru noi.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne pe noi!

Abonați-vă la canalul nostru Telegram!

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *