Selectați pagina

Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana

Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți  Ioachim și Ana

ioachim-si-ana-cu-pruncaAceasta este perechea cea blagoslovita, aleasa de Hristos Dumnezeul nostru spre a fi parintii Maicii Sale, Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoare si pururea Fecioara Maria. In cantarile lor auzim aceasta: “O, dumnezeiasca pereche, pe toti parintii ati intrecut, caci ati zamislit pe ceea ce intrece toata zidirea”. In Evanghelia Nasterii Mariei, atribuita Sfantului Matei, care ne vorbeste de acest eveniment, citim: “Blagoslovita si pururea-slavita Fecioara Maria, ivita din imparatescul trunchi al semintiei lui David, s-a nascut in orasul Nazaret si a fost dusa la Ierusalim, in Templul Domnului. Numele tatalui ei era Ioachim, si al mamei sale, Ana. Familia tatalui era din Galilea, din cetatea Nazaret, iar familia mamei era din Bethleem. Viata lor era nepatata si dreapta in ochii Domnului, cuvioasa si fara de gres inaintea oamenilor. Caci toate ale lor le imparteau in trei: o parte o afieroseau templului si slujitorilor templului; o alta o imparteau strainilor si saracilor; iar a treia o tineau pentru ei si pentru nevoile familiei. Astfel, indragiti de Dumnezeu si placuti oamenilor, vreme de douazeci de ani au dus viata in curatie in casa lor, fara niciun copil. Insa au facut legamant ca, de se va intampla ca Dumnezeu sa-i fericeasca cu vreun copil, sa-l afieroseasca slujirii Domnului. Din aceasta pricina, se duceau la fiecare praznic de peste an la Templul Domnului”.
Protoevanghelia Sfantului Iacov afirma ca Ioachim a postit si s-a rugat intr-o pustie salbatica vreme de patruzeci de zile si patruzeci de nopti, cerand lui Dumnezeu un copil pentru el si pentru sotia sa: “Nu ma voi cobori sa mananc, nici sa beau, pana ce Domnul Dumnezeul meu nu-si va intoarce privirea catre mine, ci rugaciunea imi va fi hrana si bautura” (1,7).

In acelasi timp, Ana se duse in gradina, jelindu-se pentru lipsa copiilor si rugandu-se Domnului: “Dumnezeul parintilor nostri, blagosloveste-ma si asculta rugaciunea mea, asa cum ai blagoslovit pantecele Sarei si ai dat ei fiu pe Isaac”.

Si iata un inger al Domnului a sezut langa ea, zicand: Ana, Ana, Domnul a auzit rugaciunea ta, si iata vei zamisli si vei naste, iar de samanta ta se va vorbi in toata lumea”.

Protoevanghelia ne da apoi raspunsul Anei la aceasta vestire a ingerului: “Viu este Domnul Dumnezeul meu, ca orice voi naste, fie parte barbateasca ori femeiasca, va fi afierosit Domnului Dumnezeului meu si va sluji lui intru cele sfinte intreaga viata”.

Astfel, Ana dadu nastere unei fiice pe care a numit-o Maria. Iar “fata crescu, si cand a ajuns de doi ani, Ioachim zise Anei: Haide sa o ducem la Templul Domnului, ca sa ne implinim legamantul cu care ne-am legat catre Domnul, ca nu cumva sa se manie pe noi si sa nu mai primeasca prinosul nostru. Dar Ana raspunse: Sa asteptam pana la al treilea an, ca nu cumva sa nu-si mai cunoasca tatal si mama”.

Cand copila sfanta a ajuns la varsta de trei ani, parintii si-au plinit legamantul si au dat-o preotilor spre a fi crescuta in Templul Domnului. Acest eveniment e pomenit si praznuit in Biserica Ortodoxa la 21 noiembrie, la praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.

Traditia spune ca mai apoi Ioachim si Ana se duceau sa-si vada fiica o data pe an, la aniversarea aducerii ei la preoti. La fiecare dintre aceste prilejuri mama sa ii dadea cate o haina pe care o facuse in anul dinainte.

La cativa ani de la intrarea Mariei in Templu, Ioachim si Ana au trecut din aceasta viata. El avea pe atunci optzeci de ani, iar ea saptezeci si noua”.

sursa: /razbointrucuvant.ro/

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *