Selectați pagina

Sf. Paisie despre Conferințele presinodale ale Sinodului Panortodox

Sf. Paisie despre Conferințele presinodale ale Sinodului Panortodox

pr.-paisie-aghioritulComentariu: Iubiții mei, zilele acestea Patriarhul i-a chemat la Fanar pe toții mitropoliții Țărilor Noi (Nordul Greciei) ca să le vorbească despre iminentul Sinod Panortodox. Sfântul Paisie Aghioritul însă tocmai la acest fapt care a apărut referitor la panortodoxie și-a arătat dezacordul său. Extrasul cuvintelor Starețului prezintă garanție, deoarece provine din Viața pe care a scos-o anul acesta Mănăstirea Suroti.
Și în aceea vreme s-au făcut conferințe presinodale în scopul pregătirii unui nou Sinod Panortodox și printre subiecte au existat multe propuneri contrare Tradiției Ortodoxe. Când Starețul s-a înștiințat despre ele, s-a neliniștit mult și spunea cu durere în suflet: „Vă dați seama ce se va întâmpla? Va pleca Tradiția și va rămâne fărădelegea. Vă dați seama cât de serios este acest lucru? Este ca și cum am scoate o cărămidă din casă. În acea clipă nu pățește nimic casa, însă încet-încet intră apa, iese încă o cărămidă și încă una și în cele din urmă casa devine o ruină”.

Iar când cineva i-a spus că una dintre propuneri este să se micșoreze posturile rânduite de Biserică, deoarece lumea nu le mai ține, Cuviosul a spus:

„Dacă cineva este bolnav și nu poate ține postul, acesta este îndreptățit să mănânce. Dacă nu este bolnav, dar a mâncat (de frupt) din slăbiciune, să se pocăiască și să spună: «Am greșit». Nu-l va spânzura Hristos. Dacă poate ține postul, să-l țină. Dacă însă cei mai mulți nu țin posturile, iar noi intenționăm să le desființăm, ca să-i odihnim pe cei mai mulți, este ca și cum am binecuvânta slăbiciunile lor, căderile lor. Cu ce drept să le desființăm toate acestea? Și de unde știm că generația următoare nu va fi mai bună și va ține acrivia?”.

Părintele Paisie a fost un râvnitor în sensul cel drept al tradițiilor patristice. În subiectele de credință nu făcea compromisuri și cedări. În toată viața sa a ținut acrivia, nu numai la exterior, ci mai mult lăuntric, mânat fiind de râvnă dumnezeiască. Când își spunea părerea despre un subiect, mai ales bisericesc, vorbea cu discernământ, cântărindu-și cuvintele cu cântarul acriviei. Iar când avea înaintea lui un om neputincios, dădea iarăși cu acrivie, ca un medic bun, medicamentul potrivit. Era adăpat cu frica lui Dumnezeu și de aceea intra în profunzimea legii lui Dumnezeu. Era în întregime dragoste și „adânc de îndurări” și de aceea nu cunoștea numai Canoanele Bisericii, ci cunoștea din experiență că Biserica este mamă și Canoanele ei au milostivire maternă.

Extras din Cartea: „Sfântul Paisie Aghioritul”, Sfânta Sihăstrie a Sfântului Evanghelist Ioan Teologul, Suroti, Tesalonic 2015.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *