Selectați pagina

Şcoala din Republica Moldova pune accent pe informare și nu pe formarea competențelor

Şcoala din Republica Moldova pune accent pe informare și nu pe formarea competențelor

Sistemul educațional din Republica Moldova este irelevant, complicat, plictisitor și corupt. Părinții recunosc că ar plăti profesorii pentru ca odraslele lor să ia note mari, iar studenții consideră că diplomele de studii nu au nicio valoare. Toate aceste opinii sunt însoțite de ideea că școala din Republica Moldova pune accent pe informare și nu pe formarea competențelor.

În ansamblu, sistemul de învățământ din țară nu corespunde pe deplin nici așteptărilor absolvenților instituțiilor, nici necesităților pieței muncii, se arată într-un raport amplu întitulat „Educația în Republica Moldova, un studiu comprehensiv privind domeniul educațional și a politicilor educaționale”, care cuprinde un sondaj privind opiniile părinților, elevilor și studenților referitor la calitatea studiilor din țara noastră.

Un sistem educațional irelevant

Din perspectiva pieței muncii se dovedește că sistemul educațional din Republica Moldova este absolut irelevant și nu are nicio legătură cu cerințele de pe piață. Astfel, dacă în anul 2007 ponderea persoanelor a căror ocupație corespundea cu domeniul de pregătire era de 80%, în anul 2014 această pondere era de doar 52%. Totodată, absolvenții de gimnazii și licee care au decis să se angajeze în câmpul muncii fără să mai urmeze o instruire profesională sunt supuși unui risc mai mare de șomaj. Așadar, circa 40% din șomeri sunt persoane cu studii gimnaziale, medii generale sau liceale, adică cele fără calificări profesionale. Îngrijorător este faptul că nici persoanele cu studii superioare nu își pot găsi un loc de muncă. În plus, circa 38% dintre studenții participanți la studiul realizat de IMAS consideră că facultatea îi pregătește pentru viață în măsură mică și foarte mică și doar 63% consideră că universitatea îi ajută să capete abilități ca să se descurce în viață.

Diplomele nu au valoare

O parte semnificativă din respondenți – atât din rândul părinților, cât și din rândul studenților – sunt de părere că diplomele moldovenești de astăzi nu mai au nicio valoare. Un punct sensibil în structura sistemului educațional din țara noastră este modul de verificare a cunoștințelor elevilor și studenților. Eficacitatea studiilor de la noi poate fi analizată doar în baza examenelor de bacalaureat și a rezultatelor evaluărilor internaționale, care nu sunt deloc pozitive.

Conform rezultatelor publicate de PISA (Programul Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltate pentru evaluarea internațională a elevilor), în anul 2010 circa 57% din elevii moldoveni nu erau competenți la citire, 61% din aceștia nu posedau noțiuni elementare de matematică, 47% nu cunoșteau noțiunile științifice.

În ansamblu, concluziile evaluărilor internaționale erau în contradicție cu cele naționale, conform cărora situația din Republica Moldova era foarte bună, rata de promovare a examenelor naționale fiind de 90-100%.

Curricula inflexibilă și supraîncărcată

Elevii și studenții nu au posibilitatea să aprofundeze domeniile care îi interesează, a subliniat fostul ministru al Educației Anatol Grimalschi în studiul prezentat la conferința regională „Cea mai bună educație pentru Europa”. Curricula actuală se caracterizează printr-o fragmentare excesivă a domeniilor de cunoaștere, iar numărul disciplinelor obligatorii este prea mare. Respondenții sondajului consideră că orarul este de asemenea prea încărcat, elevii primesc prea multe teme pentru acasă, învățământul pune prea mult accent pe informare și mai puțin pe formarea competențelor.

Ministrul Educației, Corina Fusu, a recunoscut că rezultatele sondajului nu sunt îmbucurătoare și că preferă ca publicul să știe adevărul decât să mintă despre starea sistemului educațional din țară. „Obiectivele care stau în fața învățământului din Republica Moldova nu sunt deloc ușoare. Ministerul își asumă aceste sarcini și se implică pe deplin în realizarea lor înțelegând că de noi toți, de profesori, părinți, elevi, de societatea întreagă, depinde cum vom reuși să depășim obstacolele din calea noastră spre schimbare. Vă asigur că Ministerul Educației va merge, în continuare, pe calea modernizării”, a conchis ministrul.

Corupția este admisibilă: Dacă plătești, reușești în viață

Copiatul în școlile din Republica Moldova este un fenomen cvasi-universal, doar 5% din participanții la sondaj declarând că fenomenul nu este prezent în instituțiile în care învață.

Aproape 56% din respondenți consideră că a da bani sau un cadou unui profesor nu trebuie considerat un act de corupție, iar 38% cred că lupta împotriva corupției nu trebuie legată de copiat și plagiat.

Și mai grav este faptul că circa 57% din studenți consideră că cei care au absolvit o facultate plătind o sumă de bani pentru a promova examenele vor reuși în viață, iar 45% sunt dispuși să-și cumpere diploma de licență.

Pentru a avea succes ai nevoie de bani

Tinerii moldoveni consideră că pentru a avea succes în Republica Moldova este nevoie de bani și relații. Doar 17% dintre respondenți cred că educația este necesară și 14% mizează pe curaj, ambiție și voință. Alți 7% din intervievați cred că părinții influenți și norocul îi pot ajuta să-și croiască un drum în viață.

Cercetările sociologice mai relevă faptul că circa 43% din părinți sunt de părere că învățământul din Republica Moldova este mai slab decât cel din țările Uniunii Europene, 40% – decât cel din România și 32% – decât cel din Rusia. Foarte mulți părinți vor să-și trimită copiii la studii peste hotare, iar 55% își doresc chiar ca aceștia să se stabilească acolo. Studiul efectuat de IMAS mai arată că 60% dintre studenți sunt de părere că educația dobândită pe băncile facultăților este puțin importantă.

Modelul estonian

Estonia este un exemplu desăvârșit în practicile aplicate pentru reformarea sistemului de învățământ, la care au făcut referire și autorii studiului. Această țară are cel mai mic număr de elevi cu rezultate slabe din Europa, iar diferența dintre nivelul de educație al elevilor din mediul rural și cel urban este cea mai mică din lume. Totodată, această țară are cei mai puțini elevi fără studii de bază din lume.

Doar 5% dintre toți tinerii din Estonia nu au studii de bază.

Strategiile implementate de experții estonieni au dat roade destul de rapid. Aceștia au stabilit câteva obiective strategice precum schimbarea abordării în ceea ce privește învățarea, angajarea profesorilor și liderilor competenți, concentrarea pe metode digitale, egalitatea de șanse pentru toate persoanele care vor să studieze. Un punct aparte în creșterea calității educației a fost mărirea salariilor profesorilor. Astfel, în 2015 un profesor din Estonia avea un salariu mediu lunar de 1.065 de euro.

Rezultatele studiului sociologic „Percepții privind sistemul educațional” au fost prezentate în cadrul conferinței „Cea mai bună educație pentru Europa”, eveniment care a reunit peste 120 de participanți, inclusiv 30 experți din Germania, Cehia, Lituania, România, Estonia și alte state. Potrivit organizatorilor, acesta este cel mai amplu studiu efectuat vreodată în Republica Moldova cu privire la sistemul educațional.

Sursa: http://moldnova.eu/ro/educatia-din-republica-moldova-este-pe-branci-elevii-nu-pot-citi-diplomele-se-cumpara-iar-profesorii-sunt-corupti-3442.html/

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *