Selectați pagina

Schismaticii din aşa numita “Patriarhia Kievului” au incercat sa-i atraga pe credinciosi, vazand ca le murise preotul

Schismaticii din aşa numita “Patriarhia Kievului” au incercat sa-i atraga pe credinciosi, vazand ca le murise preotul

biserica sfanta treime salivinki vasilkovskaja kiev - ucrainaO altă încercare de dirijare a credinciosilor unei biserici a Bisericii Ortodoxe canonice Ucrainene, catre Biserica necanonica intitulata “Patriarhia Kievului”, a avut loc in aceste zile, în satul Salivinki, raionul Vasilkovskaja, in regiunea Kievului, conform publicatiei “Viata ortodoxa”.

Profitând de decesul preotului protopop slujitor al Bisericii Sfânta Treime din acest sat, Nicolae Michitiuca, și de reuniunea planificată a comunității teritoriale, reprezentanții locali și oamenii de afaceri s-au decis să atraga comunitatea religioasă in Patriarhia Kievului.

Ei au insistat ca întrebarile legate de viitorul comunității sa se afle pe agenda întâlnirii.

“Nu este clar motivul pentru care, la actuala reuniune a comunității rurale, care nu avea nicio legatura cu viața religioasă, au participat mai multi reprezentanți ai “Patriarhiei Kievului”, care, în mod obișnuit fac presiuni asupra fermierilor, încurajându-i să se mute în aceasta fracțiune” – se arata intr-un raport al Mitropoliei Kievului.

În ciuda presiunilor, comunitatea Bisericii Sfanta Treime nu a cedat provocarilor, confirmand în unanimitate prezența ei în Biserica Ortodoxă Ucraineană canonica.

Utilizarea mortii preotului, ca scuză pentru actele provocatoare, nu reprezinta doar o încălcare a legilor și reglementărilor legale, ci, totodata, neglijarea demnității umane.

Sursa: http://lonews.ro

3 Comentarii

  1. Radu Humor

    FLUIERUL : + 1982 – Romania este supra-indatorata la FMI cu 11 miliarde de dolari. FMI santajeaza Romania sa-si vanda resursele. La sfârşitul anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependentă de Fondul Monetar Internaţional. Ceausescu a folosit acesti bani ca sa industrializeze intreaga Romanie. Presată de FMI, țara noastră ar fi urmat să intre în blocaj financiar şi încetare de plăţi urmând a fi nevoită să-și vândă resursele naturale cum s-a întâmplat 25 de ani mai târziu. 1985 – Ceausescu rupe acordul cu FMI, si hotaraste plata integrala a datoriei externe a Romaniei. Numai că Nicolae Ceauşescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotărând după 1985 să facă plata tuturor datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în capcana tranzacţiilor bursiere întinsă de FMI și a vânzărilor pe bursele internaționale ale unor active ale Statului Român. Din cauza FMI-ului, mare parte din producţia agricolă şi industrială a ţării a trebuit să ia calea exportului, creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost raţionalizat şi benzina a fost distribuită pe cartelă. 1982 – 1989 FMI si Bancile Internationale creaza un blocaj financiar extern la adresa Romaniei. Propaganda și planul Est-Vest (Rusia-Occident) pentru debarcarea lui Ceauşescu se puseseră deja în mișcare. Aşa se face că, începând din 1987, într-o țară aflată sub un blocaj financiar extern, s-a dezlănţuit o campanie intensă de diabolizare a lui Ceauşescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii au lansat în premieră zvonul că Gorbaciov stabilise un înlocuitor al lui Ceauşescu, care ar fi fost nimeni altul, decât Ion Iliescu. Martie 1989 – Ceauşescu rupe incercuirea FMI si reuşeşte să ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea populației. În martie 1989, însă, Ceauşescu reuşise să ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea populației. În plus, România mai avea în băncile sale un plus de 3,7 miliarde USD şi creanţe de 7-8 miliarde USD. Decembrie 1989 – Ceausescu este impuscat de Craciun de oamenii Moscovei. Oamenii Moscovei (Iliescu, Brucan, Kostyal, Militaru, Roman) il indeparteaza pe Ceausescu de la Putere si il executa in chip barbar de Craciun, pe 25 Decembrie 1989. 1990 – 2015 Banii Aurul si Industria Romaniei „se evapora” dupa Revolutiei. Milioane de romani ajung someri. Alte Milioane de romani sunt nevoiti sa emigreze. La această sumă s-ar fi adăugat şi exporturile României din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate în cei 24 de ani scurşi de la revoluţie, nu mai pot justifica azi decât existenţa a 2 miliarde USD. De ce s-au „volatilizat” aceşti bani? Cine a făcut-o? Dacă România avea şi după 1989 în serviciile de informaţii şi în Parchete vreun român patriot, am fi aflat până acum. Există indicii că în noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidenţială de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinaţia Teheran. Şi că avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cântărind 24 t. Într-adevăr, avionul figurează în fişele de evidenţă aeriană că s-a întors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Dacă lucrurile sunt reale şi explicaţia poate fi una extrem de simplă. 1987 – 1989 – Ca sa evite dependenta de FMI – Ceausescu a vrut sa faca din Banca Română de Comerț Exterior o a doua Banca Mondiala impreuna cu chinezii, arabii si iranienii, banca care sa concureze FMI-ul si Banca Mondiala. Ceauşescu descoperise încă din 1987 că România avea în propria ogradă toate „comorile” care-i permiteau să nu mai depindă vreodată de FMI şi mai mult decât atât i-ar fi făcut concurenţă acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul şi Libia, într-o bancă care să acorde împrumuturi cu dobânzi mici, destinate ţărilor în curs de dezvoltare. Banca în cauză se numea BRCE (Banca Română de Comerț Exterior) prin intermediul căreia, întreprinderile de comerț exterior ale României derulaseră operaţiunile de aport valutar special, de pe urma cărora a fost rambursată datoria externă a ţării noastre. FMI îşi permitea să acorde de câteva decenii împrumuturi, condiţionate de ingerinţele brutale în economia ţărilor creditate, datorită rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea. 1990-2010 – Hartile de Resurse Minerale ale Romaniei facute pe vremea lui Ceausescu, ajung in mainile strainilor. Hărţile cu zăcămintele minerale începuseră să fie introduse pe calculator în România, la sediul Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica” din anul 1971 şi erau permanent actualizate, aşa că Ceauşescu a aflat că din munţii României se extrăseseră până în 1987 circa 2.070 de tone de aur şi că România mai avea 6.000 tone aur, adică de trei ori cât se exploatase până atunci şi care în 2013 a ajuns să valoreze 250 miliarde euro. Numai că pe lângă aur, Ceauşescu ştia că în aceleaşi zăcăminte se află argint şi metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Şi conta mult, astazi metalele rare sunt evaluate la aproximativ 6.000 !!!!! de miliarde de euro. (pentru un calcul amanuntit, atasam in Anexa estimarile facute de ing. Apostol Doru, a carui estimare care nu cuprinde toate metalele rare, ne conduce la 6.300 miliarde de dolari). La aceste cifre ametitoare trebuie adaugate si celelalte Rezervele minerale ale Romaniei : aurul, argintul, cuprul, carbunele, petrolul, gazele etc… Acestea sunt evaluate si ele la un total de alte cateva mii de miliarde de euro. Pentru cei carora li se pare greu de crezut ca valoarea resurselor minerale ale Romaniei ajunge la aceste cifre fabuloase ii rugam sa consulte Enciclopedia Resurselor Minerale din România, carte apărută recent sub patronajul AGIR şi al Societăţii Inginerilor de Petrol şi Gaze, care prezintă la pagina 28 aceste date uluitoare despre rezervele actuale ale subsolului ţării noastre. Avem 2.800 de milioane de tone de lignit, care, la preţul de 50 de euro pe tonă, cât era vineri, ar însemna un ”potenţial naţional” de 140 de miliarde de euro. Avem, de asemenea, 900 de milioane de tone de huilă, care, la preţul actual de 53 de euro pe tonă, ar da 47,7 miliarde de euro. Zăcămintele de cupru sunt estimate şi ele la 900 de milioane de tone, care, la preţul de 355 de euro pe tonă, ar reprezenta 319 miliarde de euro. În tabelul menţionat urmează capitolele sare, aur şi argint, care ar reprezenta alte sute de miliarde de euro. Asta fara sa mai adaugam rezervele inca uriase de petrol si gaze sau rezervele nou descoperite de petrol si gaze din platforma continentala a Marii Negre despre care unii spun ca le depasesc de cateva ori pe cele terestre. Întrebarea care se pune: noi de ce nu am ştiut până acum? Despre cei platiti de catre profitorii locali si internationali sa dezinformeze si sa spuna ca cifrele nu sunt reale, in ciuda calculelor si estimarilor facute de expertii din domeniu, nu are rost sa vorbim aici caci asta e jobul lor sa dezinformeze, si sa castige bani murdari din asta. Cert este ca profitorii locali si internationali au intrat in trepidatie. Speriati ca milioane de romani au aflat care e valoarea reala a bogatiilor din subsolul Romaniei, ei s-au si grabit sa comande articole defaimatoare in legatura cu aceste dezvaluiri in cotidianele centrale din Romania.. Obscuri de peste Ocean s-au si apucat sa scrie la comanda ca totul este o minciuna. Aceste articole mincinoase sunt apoi propagate de cine trebuie ca sa apara in cotidianele cu cel mai mare tiraj din Romania. In realitate jefuitorii care-i comanda vor sa ne faca sa credem ca ne fac un bine luandu-ne pe nimic resursele minerale „pentru ca ele sunt si asa secatuite”. E plina presa centrala si locala de astfel de articole platite si comandate, prin care se-ncearca discreditarea si dupa moarte a lui Nicolae Ceausescu. De fapt, nu a lui Nicolae Ceausesu ci spaima lor e ca nu cumva, vazand si intelegand exemplu lui Ceausescu, romanii sa se trezeasca, sa afle in ce hal au fost jefuiti si sa-i goneasca odata pentru totdeauna pe acesti jefuitori internationali si locali. […] + SURSAhttp://fluierul.ro/jsp/article/indexDisplayArticle.jsp?artid=51826&title=mostenirea-nestiuta-a-lui-ceausescu-america-e-socata-de-ce-a-descoperit-in-romania

    Daca doriti ca si alte persoane sa afle despre aceasta petitie, le puteti trimite urmatorul link:
    http://www.petitieonline.net/petitie/44953153

    Răspuns
  2. Radu Humor

    Ce-ar fi să devenim şi noi mai…greci ?! :

    GREXIT Odioasa datorie: de la concept la criză
    de Cristian Unteanu

    Cu disperare, Grecia adună argumente pentru a justifica o acţiune care echivalează cu intrarea în război direct cu structurile politice şi financiare ale spaţiului euro-atlantic din care încă face parte: de ce nu trebuie şi de ce nu vă vom da banii înapoi!

    Drept urmare, a reunit rapid o grupă de teoreticieni ai mişcării antisistem, coriefei ai altermondialismului şi luptători binecunoscuţi pentru „drepturile celor fără drepturi”, „pentru emanciparea «naţiunilor-vasal»” în scopul de a redacta un raport prezentat în această săptămână, miercuri şi joi, în Parlamentul Greciei. Este vorba de un audit comandat de Zoe Konstantopoulo, preşedinta legislativului grec. Şi era de aşteptat ca membrii acestei comisii internaţionale (cea mai mare parte dintre ei membri ai organizaţiei CADTM – Comitetul în favoarea anulării datoriei publice a ţărilor din lumea a treia) să declare că datoria Greciei este «ilegală» şi că nu va trebui să fie înapoiată niciodată deoarece «a fost încălcată legislaţia europeană şi internaţională precum şi drepturile omului» în momentul în care autorităţile greceşti au acceptat cele două planuri succesive de salvare propuse de FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Mai mult, se spune în raport:

    Se redeschide astfel o mai veche veche Cutie a Pandorei, una ţinută de regulă foarte departe de atenţia marelui public deoarece presupune o discuţie extrem de primejdioasă prin finalităţile care pot fi pe cât de neaşteptate, pe atât de destabilizatoare pentru ordinea instituţională şi echilibrul regional, continental sau chiar mondial. Mai degrabă direct mondial şi catastrofal în epoca noastră a globalizării extreme. Despre ce e vorba ? Principiul se numeşte chiar aşa „Odioasa Datorie” , doctrină elaborată de Alexander Sack în 1927 şi devenită acum baza politică a mişcării contestatare deosebit de puternice ce adună adeziunile unor grupări dintr-o arie relativ importantă din zona extremei-stângi, neocomuniştilor, neoanarhiştilor. Ar fi însă mult prea simplu şi absolut nedrept să limităm la acest areal numărul simpatizanţilor reali ai ideii. Au fost, odinioară, la începuturi, oameni politici care-şi închipuiau viitorul ca unul al echităţii şi echilibrului social asigurat de un sistem de legi înţelepte în favoarea omului de rând. Surprinzător, iată două dintre aceste puncte de vedere:

    Există două modalităţi odioase pentru a subjuga şi cuceri o naţiune: una este prin forţa armelor, cea de-a doua prin datoria publică .
    John ADAMS, cel de-al doilea Preşedinte al SUA.

    Cred că instituţiile bancare reprezintă o primejdie mai mare pentru libertăţile noastre fundamentale decât armatele gata de luptă. Dacă, într-o bună zi, poporul american va permite ca băncile private să fie cele care să controleze moneda, atunci băncile şi toate instituţiile care se vor naşte în jurul acestora vor lua cetăţenilor toate proprietăţile lor, mai întâi cu ajutorul inflaţiei, apoi cu ajutorul recesiunii, până în ziua când copiii lor se vor trezi fără acoperiş deasuprea capului, pe pământul cucerit de părinţii lor .
    Thomas Jeffereson, cel de-al treilea Preşedinte al SUA (declaraţie din 1802).

    Datoria pe care Mexicul n-a mai plătit-o.

    Nu-i aşa că e nobil şi frumos? Dar, după teorie, urmează realitatea dură care mai temperează entuziasmele. Din acea vreme datează o Cutie a Pandorei care reprezintă, după unii analişti, o bombă nucleară infinit mai periculoasă decât arsenalele existente: decizia de a nu mai plăti datoriile externe. De foarte multe ori, iminent dar evitat, cu pieredri enorme plătite într-un final (exct ca acum în cazul Greciei) din buzunarele mai mult sau mai puţin jerpelite ale contribuabililor din ţările care au făcut prostia să creadă în promisiunile grecilor… Primul mare episod consemnat de istoria foarte tumultuoasă a Cutiei Pandorei şi „Datoriei Odioase” pe care o adăposteşte s-a petrecut în 1914 atunci când Mexicul – unde era în plină desfăşurare revoluţia condusă de Emiliano Zapata şi Pancho Villa – anunţă senin că suspendă total plata datoriei sale externe. Mexicul era atunci ţara cu cea mai mare datorie externă de pe continentul american în raport cu ţara vecină de la nord, promiţând totuşi o plată oarecare, în timp…ceea ce s-a şi întâmplat, returnând sume absolut simbolice între 1914 şi 1942. Timp de 20 de ani, între 1922-1942, un consorţiu de bănci condus de reprezentanţii de la Morgan, vor duce negocieri cu Mexicul pentru a încerca să vadă ceva din bani înapoi…. Între timp, în 1938, preşedintele Lázaro Cárdenas naţionalizează întreaga industrie petrolieră a ţării, naţionalizare completă fără acordare de indemniziaţii, producând pagube imense proprietarilor de atunci, în majoritate companii nord-americane. În faţa amplorii dezastrului, creditorii vor ceda într-un final, renunţând la peste 90% din datorie şi acceptă nişte sume simbolice pentru companiile pierdute în urma naţionalizării. Au urmat alte ţări precum Brazila, Bolivia şi Ecuadorul care au suspendat plata datoriei externe total sau parţial începând cu anul 1931, uneori, cum a fost cazul Ecuadorului, pentru o perioadă de 20 de ani! Dar, pentru a se păstra o aparenţă de legalitate, trebuia găsită o formulă acceptabilă internaţional. Aceasta este teoria „Datoriei Odioase“ pentru recunoaşterea căreia trebuie să fie îndeplinite trei criterii, acelea formulate în 1927 de Sack şi reluate acum, cu exactitate, de experţii internaţionali ai revoltei extremei-stângi, cei reuniţi în organizaţia CADTM: – datoria externă a fost contarctată de un regim despotic, dictatorial, în vederea consolidării puterii sale. – a fost contractată nu în interesul populaţiei, ci împotriva interesului său şi/sau în interesul personal al unora dintre liderii politici şi celor din anturajul lor. – creanţierii cunoşteau (sau puteau să cunoască) destinaţia odioasă pe care urmau s-o capete banii împrumutaţi de ei. Recursul la morală Clar? Foarte clar. Cumplit de clar. Aplicabil oricând, oricui, argument final absolut deoarece acoperă o atât de largă paletă de situaţii, încăt se constituie ca denominator comun ideal pentru ieşirea din orice tip de dezastru economic folosind alt mecanism decât cel economic, unul inexistent în mod real dar, paradoxal, terbil de eficient: recursul la morală. Căci despre morală trebuie să vorbim în primul rând, argumenta Sack: „Dacă o putere despotică a contractat o datorie nu pentru nevoile şi interesele statului, ci pentru a întări un regim despotic, pentru a reprima populaţia care luptă împotriva lui…atunci această datorie este odioasă pentru întreaga populaţie a statului respectiv. Ea nu mai este obligatorie pentru naţiunea respectivă deoarece este o datorie a regimului, o datorie personală a regimului politic care a contractat datoria aceea şi, în consecinţă, se anulează în momentul când regimul respectiv pierde puterea…Am putea considera că din aceeaşi categorie fac parte şi împrumuturie contractate în scopuri evident personale şi interesate de către membrii unui guvern sau de persoane legate de aceştia care nu au niciun fel de legătură cu nevoile statului“. Problema este că, de fiecare dată, un asemenea gen de judecată de valoare este făcută (oare cum altfel?) de reprezentanţii puterii care tocmai a dat-o jos pe precedenta, de cei care (cel puţin teoretic) ar avea tot interesul să-şi justifice propria imbecilitate şi incapacitate invocând, cum ştim şi noi s-o facem atât de elocvent, „greaua moştenire”. Niumai că la noi e vorba despre circul banal din ligheanul local, dar în cazul Greciei, mare datornic european şi mondial, invocarea „odoasei datorii”, contractate în calitate de stat membru NATO şi UE, va pune nişte probleme economice evidente, dar şi unele enorme pe plan politic.

    . Un GREXIT bazat pe raţionamentul „datoriei odioase” va fi „calul troian“ introdus de greci în casa europeană. Ce va urma? Pesemne un EXIT !

    Răspuns

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe:

Статьи на русском языке

Статьи на русском языке