Selectați pagina

România. Strategia de vaccinare împotriva COVID: Profesorii vor fi vaccinaţi gratuit înainte de personalul bisericii, după armată şi poliție

România. Strategia de vaccinare împotriva COVID: Profesorii vor fi vaccinaţi gratuit înainte de personalul bisericii, după armată şi poliție

Vaccinarea gratuită pentru “personalul din unitățile de învățământ și creșe” este prevăzută în Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în etapa a II-a, potrivit documentului publicat de Guvern. Acest document stabilește ordinea priorităților în privința vaccinării.

Pentru etapa I, vaccinarea se va organiza la locul de muncă și prin centrele de vaccinare fixe și mobile, iar pentru etapele II și III vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medicină de familie, centre drive-through.

Conform strategiei pentru vaccinarea împotriva COVID-19 în România vaccinarea este voluntară și ne-obligatorie.

Concret, în prima etapă sunt pe listă lucrătorii din domeniul sănătății și social – sistem public și privat:

a) Personalul din spitale și unități ambulatorii, respectivpersonalul medico-sanitar, personalul
auxiliar, personal administrativ, securitate și pază și alte categorii;
b) Personalul din sistemul de medicină de urgență: ambulanță, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;
c) Personalul din medicina primară – din rețeaua de medicină de familie, medicină școlară și
asistență medicală comunitară;
d) Personalul din laboratoare, farmacii și alți lucrători din domeniul sănătății;
e) Personalul din serviciile stomatologice;
f) Medici rezidenți, elevi și studenți cu profil medical;
g) Paramedici și alți voluntari care își desfășoară activitatea în unități sanitare;
h) Personalul de îngrijire care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale și medico-sociale;
i) Personalul care acordă îngrijiri medicale și sociale la domiciliu;
j) Personalul din serviciile de sănătate publică și anume din Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de Sănătate Publică;
k) Personalul din unitățile sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie;
l) Personalul din centrele de dializă și transfuzii;
m) Personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

 

În a doua etapă sunt alte două sub-etape:

Etapa a II-a
a) Populația la risc
i. Adulți cu vârsta peste 65 de ani;
ii. Persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile
vaccinurilor utilizate.
b) Lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

i. Personal cheie pentru funcționarea instituțiilor statului, respectiv parlament, președinție,guvern, ministere și instituții subordonate acestora;
ii. Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și a autorității
judecătorești;
iii. Personalul din sectorul economic vital:

  • Procesare, distribuțieși comercializare a alimentelor de bazăși anume:panificație, lactate, carne, fructe și legume;
  • Uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;
  • Centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;
  • Unități de producție, transport și distribuție gaze;
  • Unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;
  • Unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;
  • Transport de persoane și mărfuri;
  • Noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale:
  • Comunicații și anume serviciul de telecomunicații speciale, radio și televiziune naționale
    iv. Personalul din unitățile de învățământ și creșe;
    v. Personalul poștal și din servicii de curierat;
    vi. Personalul cultelor religioase;
    vii. Personalul din mass media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS COV 2 cum ar fi:reportaje în unități medicale;
    viii. Personalul din domeniul salubrității și deșeurilor.

Apoi în etapa a III-a este populația generală, categorie în care copiii apar la final.

Etapa a III-a Populația generală
a) Populația adultă;
b) Populația pediatrică, în funcție de evoluția epidemiologică și de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.

“Pentru etapele a II-a și a III-a, vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe și
mobile, echipe mobile, rețeaua de medicină de familie, centre drive-through.

Pentru eficientizarea procesului de vaccinare, evitarea supraaglomerării sau a sacrificării dozelor de vaccin, vaccinarea se va face prin programare electronică, telefonică, sau prin intermediul medicului de familie, datele fiind colectate într-o platformă unică”, prevede documentul.

Tot pe pagina oficială a strategiei, autoritățile prezintă și un mic dicționar de vaccinare, cu termeni și definiții:

Adjuvant

Ingredient care intră în compoziția vaccinului și care ajută la crearea unui răspuns imun mai puternic în corpul pacientului. Cu alte cuvinte, adjuvanții, așa cum indică și numele,  ajută vaccinurile să fie mai eficiente. Multe vaccinuri produse astăzi includ doar mici părți din compoziția microbilor, ca de exemplu proteine componente, în loc să folosească virusuri sau bacterii întregi. Aceste vaccinuri au nevoie adeseori de adjuvanți pentru a produce apariția unui răspuns imun suficient de puternic încât să asigure protecția persoanei vaccinate față de patogenul împotriva căreia a fost conceput vaccinul.

Anticorp

Proteină care se formează în organism ca răspuns la o substanță străină (la antigen).

Antigen

Orice substanță care, odată ajunsă în organism, este recunoscută ca nefiind proprie acestuia și determină apariția unui răspuns imun, ce vizează neutralizarea și eliminarea ei.

ARN-mesager

Moleculă ce mediază transferul informației genetice din nucleu către structurile responsabile de producerea unor proteine.

Centre mobile de vaccinare

Centre de vaccinare/caravane mobile organizate în diferite etape ale procesului de vaccinare. Organizarea și amenajarea  acestor centre mobile de vaccinare se vor face, atunci când este necesar, pentru a facilita accesul la vaccinare al persoanelor ce deservesc activități esențiale, al persoanelor aflate în centre rezidențiale și medico-sociale și, după caz, al persoanelor din rândul populației generale pentru care accesul la vaccinare este limitat. Organizarea și amenajarea centrelor mobile de vaccinare se vor face cu respectarea tuturor normelor de siguranță și a normelor igienico-sanitare, pentru a facilita accesul persoanelor la vaccinare, a eficientiza procesul de vaccinare, a evita supraaglomerarea sau sacrificarea dozelor de vaccin.

Centre de vaccinare drive-through

Centre de vaccinare fixe amenajate în mod special pentru etapa a III-a a procesului de vaccinare, etapă adresată populației generale. Organizarea și amenajarea  acestor centre se vor face în marile aglomerări urbane, în zone care permit accesul persoanelor cu mijloace auto proprii. Organizarea și amenajarea centrelor de vaccinare drive-through se vor face cu respectarea tuturor normelor de siguranță și a normelor igienico-sanitare, pentru a facilita accesul persoanelor la vaccinare, a eficientiza procesul de vaccinare, a evita supraaglomerarea sau sacrificarea dozelor de vaccin. Organizarea unor astfel de centre drive-through este propusă prin strategia Organizației Mondiale a Sănătății.

Eficacitatea unui vaccin

Potențialul unui vaccin de a proteja împotriva unei boli. Acest potențial este măsurat în cadrul studiilor clinice controlate și exprimat ca un procentaj de scădere a bolii în grupul de pacienți vaccinați, în comparație cu un un grup nevaccinat, ambele grupuri fiind incluse în respectivele studii clinice.

Eficiența unui vaccin

Probabilitatea ca acel vaccin să confere imunitate într-o populație atunci când este folosit în circumstanțe de vaccinare de rutină (așadar nu în cadrul studiilor clinice). Eficiența reprezintă o imagine din lumea reală a felului în care un vaccin scade incidența bolii într-o populație. Prin eficiență se evaluează, în condiții naturale (și nu de laborator), balanța netă dintre beneficiile și potențialele reacții adverse.

Farmacovigilență

Știința și activitățile legate de detecția, evaluarea, înțelegerea și comunicarea efectelor adverse ce urmează vaccinării sau altor probleme legate de vaccin sau imunizare.

Imunitate

Mecanismul de răspuns al organismului în lupta împotriva virusurilor, bacteriilor și a altor substanțe străine. Dacă o celulă sau un țesut (ca de exemplu o bacterie sau un organ transplantat) sunt recunoscute ca fiind străine, sistemul imun va reacționa împotriva „invadatorului”. Sistemul imun este metoda organismului de a lupta împotriva invaziilor din exterior.

Imunizare

Procesul prin care o persoană este făcută imună sau rezistentă la o boală infecțioasă, de obicei prin administrarea unui vaccin. În general, termenul de imunizare este folosit interșanjabil cu cel de inoculare sau vaccinare. În realitate, vaccinarea este o formă de imunizare activă, prin care corpul învață să recunoască un anumit microorganism străin și să lupte eficient împotriva acestuia.  Imunizarea pasivă se poate obține prin administrarea de anticorpi externi ce vor ajuta temporar la întărirea răspunsului organismului, fără a activa memoria sistemului imun față de acel microorganism. De asemenea, imunizarea poate fi obținută în mod natural, după contractarea bolii.

Imunogenitate

Abilitatea unui vaccin de a induce un răspuns imun.

Patogen

Microorganism sau macroorganism care, într-un organism animal sau vegetal, determină apariția unui proces patologic.

Platformă de vaccinare

Ansamblu de tehnologii și principii utilizate în dezvoltarea și producerea vaccinurilor.

Program național de vaccinare

Componentă organizațională a Ministerului Sănătății dintr-o țară, cu misiunea de a preveni bolile, dizabilitățile sau decesul survenite în urma bolilor prevenibile prin vaccinare la adulți și la copii. Un program național de vaccinare este un program guvernamental ce se desfășoară în cadrul legal reglementat de politicile generale de sănătate ale statului respectiv.

Răspuns imun

Reacție a organismului ca urmare a identificării unei substanțe recunoscute ca nefiind proprie acestuia.

RCP

Rezumat al caracteristicilor produsului care conține informații despre: compoziția cantitativă și calitativă, forma farmaceutică, indicații terapeutice, doze și mod de administrare, contraindicații, atenționări speciale, reacții adverse, utilizarea în sarcină și alăptare, supradozaj, proprietăți farmacologice, proprietăți farmaceutice și autorizația pe piață.

Reticența la vaccinare

Întârzierea sau amânarea deciziei privind acceptarea sau refuzul unui vaccin, în ciuda disponibilității acestuia. Reticența la vaccinare este o variabilă complexă, variabilă în timp și dependentă de factori contextuali, individuali, sociali sau psihologici.

Seroprevalență

Numărul de persoane ce prezintă anticorpi detectabili în ser specifici pentru un anumit patogen. De obicei, seroprevalența se raportează ca proporție (ex.: la 100, 1000) de locuitori.

Vaccin

Preparat biologic ce îmbunătățește imunitatea față de o boală. Un vaccin conține, de regulă, un agent ce seamănă cu un microorganism infecțios, și este adesea produs din:  forme slăbite sau ucise ale acelui microb, din toxinele pe care acesta le eliberează, sau din una dintre proteinele de pe suprafața sa. Vaccinul stimulează sistemul imun al organismului, făcându-l să recunoască agentul injectat ca fiind străin, să îl distrugă și să îl ˝țină minte˝. Sistemul imun își va folosi apoi aceste amintiri pentru a distruge mai ușor microorganismul după care a fost modelat vaccinul

Vaccin candidat

Vaccin care este luat în considerare de către autoritățile internaționale de reglementare pentru aprobare.

Vaccinare

Inocularea cu un vaccin în scopul obținerii imunității în fața unei boli.

Autor: Mihai Peticila, edupedu.ro

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe:

Статьи на русском языке

Статьи на русском языке