Selectați pagina

Rezidentilor din zona de frontieră a Ucrainei ce solicită acces în România le sunt preluate datele biometrice!

Rezidentilor din zona de frontieră a Ucrainei ce solicită acces în România le sunt preluate datele biometrice!

date biometriceAnul trecut, în cea de-a doua zi a lunii octombrie, la Kiev a fost semnat un acord privind micul trafic de frontieră, între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei. Prin această înţelegere a fost reglementat regimul juridic al micului trafic la frontiera comună a statelor contractante şi au fost prevăzute condiţiile ce trebuie îndeplinite în vederea eliberării permiselor de mic trafic de frontieră.

Conform ultimelor ştiri juridice, Ministerul Afacerilor Externe a emis Ordinul 583 privind aprobarea procedurii de eliberare a permiselor de mic trafic de frontieră, precum şi de păstrare şi prelucrare a datelor colectate în cursul eliberării permiselor de mic trafic de frontieră pentru străinii rezidenţi în zona de frontieră a Ucrainei. Actul normativ a fost publicat în „Monitorul Oficial” 244/2015.

Permisul de mic trafic de frontieră va fi acordat străinilor rezidenţi în zona de graniţă a Ucrainei pentru a putea trece graniţa legal, în România. Toţi aceşti „rezidenţi străini din zona de frontieră a Ucrainei” trebuie să îndeplinească o serie de formalităţi ca să poată pătrunde în mod repetat şi zăbovi o vreme pe teritoriul României, pentru rezolvarea diferitelor chestiuni.

Primul lucru pe care trebuie să-l îndeplinească persoanele în cauză pentru a-şi atinge scopul este să viziteze secţia consulară a ambasadei româneşti din Kiev sau oficiile consulare ale României din ţara vecină, pentru completa un formular de cerere pentru eliberarea unui permis de mic trafic de frontieră. Formularul se poate descărca de pe internet, dar completarea şi iscălirea sa se vor face în prezenţa personalului consular!

Întâia întrebare: care este scopul vizitei?

Pe formularul cererii va trebui să fie aplicată poza persoanei care doreşte să pătrundă în România. Paşaportul solicitantului trebuie să fie valabil pentru o perioadă de peste 2 ani, calculată de la data solicitării. Solicitantul este obligat să prezinte documente din care să reiasă că locuieşte în zona de frontieră de minimum 3 ani. Pentru confirmarea domiciliului în zona de frontieră vor fi verificate listele localităţilor din zona de graniţă.

Dacă stăm să cugetăm la situaţia politico-militară actuală a Ucrainei, vom realiza că cerinţele noului act normativ sunt, în genere, adaptate contextului. Este firesc ca reprezentanţii oricărui stat, referindu-ne aici şi la România, să-şi dorească să cunoască cât mai multe despre persoanele care vor să ajungă pe teritoriul său. Să se asigure că ei vizitează România cu un scop nu doar bine definit, dar şi legal, mai ales când provin dintr-un stat care, din păcate, se confruntă cu tulburări de natură să-i afecteze integritatea teritorială şi ordinea constituţională.

Fiecare vizitator trebuie să dovedească, prin acte, scopul deplasării. Dacă respectivul solicitant urmăreşte menţinerea relaţiilor de familie prin vizitarea rubedeniilor, trebuie să dea o declaraţie pe propria răspundere în care se specifică nivelul de înrudire cu persoana vizitată sau o invitaţie din partea rudelor din România.

Dacă îşi însoţeşte o rudă care trebuie să urmeze un tratament medical în România, trebuie prezentată o declaraţie pe propria răspundere în care se specifică diagnosticul şi necesitatea efectuării tratamentului medical sau un atestat medical din care să reiasă diagnosticul, recomandarea de tratament.

Dacă e vorba despre participarea la programe în domeniul economic sau relaţii în domeniile economic, ştiinţific, cultural, medical, sportiv, jurnalistic sau educativ, trebuie prezentată o declaraţie pe propria răspundere în care sunt specificate numele şi datele de contact ale persoanei juridice ce organizează evenimentele sau o scrisoare din partea organizatorilor evenimentului.

În mod similar se va proceda, conform ultimelor ştiri juridice, şi atunci când vizita se face în scopul rezolvării unor probleme juridice sau are la bază alte pricini, bine întemeiate desigur! Trebuie prezentată o declaraţie în care să fie detaliat motivul, temeinicia lui, la care vor fi adăugate, dacă există, actele justificative.

Dura lex, sed lex!

Cererile pentru eliberarea unui permis de mic trafic de frontieră, însoţite de documentele necesare vor fi depuse la Secţia consulară a Ambasadei României la Kiev ori la oficiile consulare ale României în Ucraina. Documentele de identitate, de călătorie, de stare civilă şi actele ce indică motivele întemeiate pentru trecerea periodică a frontierei comune vor fi depuse sub formă de copii tălmăcite în limba română şi legalizate. Formularul de solicitare pentru eliberarea permisului şi declaraţiile pe propria răspundere vor fi depuse în original, fiind semnate în faţa funcţionarului consular ori autentificate notarial.

De notat este că, împreună cu dosarul de cerere pentru eliberarea permisului vor fi preluate şi datele biometrice, adică imaginea facială a solicitantului, semnătura sa electronică şi amprentele sale digitale. Semnătura electronică are să fie preluată doar de la solicitanţii ce au o vârstă de peste 14 ani iar amprentele digitale vor fi preluate, în mod obligatoriu, de la toţi vizitatorii având o etate de… peste 6 ani.

Până mai ieri erau prelevate amprentele digitale doar de la indivizii certaţi cu legea, dar astăzi au ajuns să fie amprentaţi chiar şi copiii ce trebuie să treacă dintr-o ţară europeană în alta. Unii se întreabă dacă practicile aplicate de către state în relaţia cu cetăţenii străini evoluează în direcţia potrivită, în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului ori a principiului prezumţiei de nevinovăţie. Pe de altă parte, siguranţa naţională, lupta împotriva terorismului, asigurarea ordinii de drept, au cerinţele lor. Trebuie găsit un echilibru, o cale de mijloc, în toate!

România este de opt ani parte a Uniunii Europene, comunitate faţă de care şi-a asumat un set cuprinzător de obligaţii privind securizarea frontierelor. Din acest unghi, dar poate şi prin prisma zguduitoarelor „fapte de arme” care se petrec în vecinătatea răsăriteană a României, ar trebui privită şi severitatea cerinţelor pe care legea le impune celor care doresc să treacă frontiera dinspre greu-încercata Ucraină către patria noastră – şi ea lovită din plin, în trecut, de către manifestările marţiale ale variaţilor „împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă”.

Un proverb autohton spune „cine s-a fript cu ciorba, suflă şi-n iaurt” iar latinii afirmau că „legea-i dură, dar e lege”. Amintindu-ne că „paza bună elimină primejdia rea”, este normal să se efectueze o riguroasă colectare a datelor personale provenite de la persoanele din exteriorul României şi al Uniunii Europene care solicită permisiunea de a ne vizita periodic, având motive bine întemeiate şi amănunţit declarate!

Sursa: http://lexcafe.ro

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *