Selectați pagina

Programul HAARP şi manipularea vremii

Programul HAARP şi manipularea vremii

HAARPNota redacţiei: În ultima vreme, din diferite surse argumentate ştiinţific, aflăm că timpul atmosferic poate fi manipulat printr-o armă numită HAARP. Este posibil ca unele cataclisme naturale, precum şi perioadele de seceta şi de caniculă din timpul verii sau ploile torenţiale cu inundaţii să fie chiar experimentarea sistemului HAARP. Unii specialişti estimează că proiectul HAARP poate deveni distrugătorul Terrei.

Acest program constă dintr-un sistem de antene speciale, de mare putere, prin care se realizează ’’controlul modificărilor din atmosferă’’, care produce afecţiuni grave în atmosferă şi-n scoarţa terestră. Acesta este condus de Air Force Research Laboratory’s Space Vehicles Directorate.HARP induce modificări neînsemnate de temperatură în ionosferă, ale căror rezultate şi influenţă pe Terra, sunt apoi analizate. HARP a fost instalat în mare secret în 1992 la Gokona (Alasca), într-o regiune izolată. În 1997 a intrat în funcţiune întregul complex, format din 180 de tunuri înalte de 21 metri, alcătuind o arie de transmiţătoare capabile să trimită unde radio de 2,5-10 MHz, cu o putere de peste 3 gigawaţi (3000 W). În urma unui cutremur produs în ionosferă de un fascicul cu microunde de 3000 W n-ar mai rămâne nimic pe faţa pământului. Războiul climatic este astăzi o realitate. În acest extrem de periculos domeniu militar sunt implicate Statele Unite, Rusia, China, India ş.a. Experienţele războiului climatic sunt în deplină desfăşurare şi lovesc în prezent zone întinse ale planetei noastre.

Dr. Nicholas Begich (un adversar activ al programului HAARP) explică: „HAARP este în realitate un bombardament al ionosferei cu unde radio extrem de puternice, care afectează diverse zone ale planetei. Undele electromagnetice revin pe pământ din ionosferă şi penetrează totul pe scoarţă – viu sau mort – generând fenomene absolut devastatoare. Richard Williams de la Laboratorul Davis Sarnoff din Princeton este mult mai categoric: „HAARP constituie un act iresponsabil de vandalism global”. Chiar documentele Pentagonului sugerează că scopul HAARP este „exploatarea ionosferei în scopurile Departamentului apărării”. În acest scop, pe lângă experimente de modificări climaterice, HAARP a realizat, chiar în SUA, pene totale de curent, întreruperea curentului pe regiuni întregi, suspendarea comunicaţiilor etc., fără să fie tras la răspundere, grație secretizării totale a operaţiunilor militare. Practic, din 1992, prin programul HAARP, SUA experimentează manipularea acoperită a schimbărilor climatice, uriaşe explozii în scoarţa terestră, declanşatoare de mişcări tectonice, utilizarea sistemelor de comunicaţii şi de energie electrică drept arme strategice, care vor le vor permite lor şi Noii Ordini Mondiale să domine regiuni întinse ale Terrei. Să reamintim că, deloc întâmplător, Administrația Bush a refuzat permanent să semneze „Acordul de la Kyoto”, privind combaterea încălzirii generale a temperaturii pe Terra.

HAARP contra ţărilor de pe „axa răului”

Ceea ce mass-media a trecut sub tăcere sunt schimbările dramatice şi neobişnuite din ultimii ani, care au intervenit în ţări considerate de Administraţia Bush ca fiind pe axa răului. În Coreea de Nord, s-a consemnat o succesiune de stări de secetă, urmate de mari inundaţii. Rezultatul: întregul sistem agricol al ţării a fost distrus, iar țara a fost nevoită să recurgă la masive importuri de alimente, pentru a preveni foametea. În Cuba, modelul a fost similar – secete cumplite, urmate de inundaţii devastatoare, cu aceleaşi rezultate: importul de alimente sau foametea. În Iran, Irak şi Siria asistăm la o secetă prelungită începând din 1999. În Afganistan, 4 ani de secetă au premers invazia americana din 2001, distrugând total economia rurală şi aducând o foamete cumplită. Tehnicile de modificare a vremii pot destabiliza puternic economia unor ţări, le pot afecta grav ecosistemul şi pot produce boli în masă. Aceste state vor fi astfel silite să solicite „ajutor internaţional”, cum este de pildă cel acordat de Armata SUA în zona Oceanului Indian, permiţând astfel americanilor să ocupe zone strategice, sub pretexte umanitare. De notat aici că India (putere nucleară) a refuzat politicos „ajutorul”, declarând că are toate resursele necesare gestionării situaţiei!

HAARP în date şi cifre

Într-o zonă arctică, aflată la 320 km est de oraşul Anchorage din Alaska, Pentagonul a ridicat un puternic transmiţător, proiectat să trimită mai mult de 3000 megawaţi în straturile superioare ale atmosferei. Acesta este proiectul HAARP, şi a costat SUA peste 30 de milioane de dolari. Scopul? „Pentru a studia variaţiile complexe din ionosfera Alaskăi” conform Marinei şi Forţelor Aeriene SUA. La care Pentagonul adaugă: „şi pentru a dezvolta noi tehnologii de comunicaţie şi supraveghere, care vor permite armatei să trimită semnale spre submarinele nucleare şi spre bazele militare din subsol”. Complexul HAARP este situat într-o regiune izolată, lângă orăşelul Gakona, din Alaska. În 1997 a intrat în funcţiune întregul complex, format din 180 de turnuri înalte de 21 m, formând o arie de transmiţătoare capabile să trimită unde radio de 2,5-10 MHz, cu o putere de peste 3 gigawaţi.

Organizaţia Naţiunilor Unite este apendicele SUA

În ciuda multiplelor cercetări ştiinţifice care s-au făcut în domeniu, ONU nu a avut niciodată pe agenda de discuţii problema manipulărilor climatice în scopuri militare. Subiecte ca „război climatic” sau „tehnici de modificare a mediului” nu au fost amintite nici de delegaţiile oficiale şi nici de grupurile de acţiune în domeniul mediului care au participat la Conferinţa de la Haga pe tema schimbărilor climatice, din noiembrie 2000. Se pare că, în această direcţie, ONU şi celelalte organizaţii cu nume pompoase nu sunt decât nişte apendice ale complexului militaro-industrial mondial. Dr. Rosalie Bertell, binecunoscuta cercetătoare în domeniul radiațiilor ionizante, confirmă că „oamenii de ştiinţă din armata SUA lucrează în prezent la realizarea de sisteme climatice folosite ca arme de război. Metodele includ crearea şi dezvoltarea de furtuni puternice şi direcţionarea evaporării apei în atmosfera Pământului pentru a produce inundaţii direcţionate”. Francmasonul Zbigniew Brzezinski „vedea” deja din 1970, aşa cum scria în cartea sa Between Two Ages: America’s Role in the Technotronic Era (Între două epoci: Rolul Americii în era tehnotronică) faptul că „tehnologia va pune la dispoziţia conducătorilor lumii anumite tehnici pentru declanşarea unui război secret. Tehnicile de modificare a vremii vor putea fi folosite pentru a produce îndelungi perioade de secetă sau furtuni puternice”. Nu mai este un secret pentru nimeni că asemenea „calităţi” de prezicător nu sunt de domeniul paranormalului: este vorba doar de înfăptuirea acestor „preziceri” care sunt puse la cale chiar de marii maeştri masoni, cu ajutorul oligarhiei militaro-industriale mondiale.

Deşi HAARP este prezentat opiniei publice ca un simplu „program de cercetare academică”, conform afirmaţiilor oficiale, dr. Rosalie Bertell subliniază că, în plus faţă de manipularea vremii, HAARP mai foloseşte şi la altceva. „Prin reflectarea spre sol a unor semnale de foarte joasă frecvenţă, dar de o mare intensitate, se pot modifica procesele de gândire şi cele emoţionale ale oamenilor aflaţi într-o zonă ţintă şi se pot influenţa dramatic mişcările plăcilor tectonice, ducând la cutremure artificiale”.

Marc Filterman, fost ofiţer în armata franceză, subliniază câteva tipuri de „arme neconvenţionale” care utilizează unde electromagnetice radio. El se referă la „războiul climatic”, indicând că atât SUA cât şi URSS ajunseseră deja în 1980 la rezultate remarcabile în „provocarea schimbărilor bruşte de vreme (uragane, secetă)”. Aceste tehnologii fac posibilă „declanşarea unor perturbări atmosferice folosind semnale radar de foarte joasă frecvenţă (ELF)”.

Cercetătorul dr. Nicholas Begich îl descrie ca „o tehnologie de transmitere a undelor radio foarte puternice, care împing în sus zone largi din ionosferă (stratul cel mai înalt al atmosferei) prin focalizarea unui semnal radio şi „fierberea” acestor zone. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate înapoi spre sol şi penetrează totul – viu sau mort”.

Dr. Rosalie Bertell înfățișează HAARP ca pe un „încălzitor gigantic, care produce disfuncţionalităţi majore în ionosferă, creând „găuri” în stratul de ozon și rupturi de lungă durată în stratul protector, care în mod normal opreşte radiaţia cosmică, nocivă pentru orice formă de viaţă”.

Semne ciudate pe cer

28 iulie 1976: un puternic cutremur a distrus oraşul Tangshan din China, omorând peste 650.000 de oameni. Chiar înainte de primele mişcări seismice de la ora 03:42 (noaptea), cerul oraşului a fost luminat aproape ca în plină zi. Luminile, de o bogăţie coloristică uimitoare (de la roşu la alb), au fost văzute pe o distanţă de 300 de kilometri în jur. Frunzele numeroşilor copaci au fost arse complet, iar culturile de legume au fost uscate pe o parte. Cu siguranţă, acesta nu a fost un cutremur natural. Cercetătorii afirmă ca aceste efecte au rezultat din folosirea unor tehnologii tip Tesla şi HAARP, care au permis apariţia luminilor şi a plasmei electromagnetice şi direcţionarea acestora spre zona ţintă.

Un precedent repetat

Cutremurul devastator care a ras de pe faţa pământului vechiul oraş Bam din Iran s-a produs pe 26 decembrie 2003, ora 01:56 GMT. De la momentul construirii lui, în urmă cu 2000 de ani, oraşul Bam n-a mai fost martorul unui astfel de cutremur. Acum au rămas numai ruine. Cutremurul din Asia a avut loc pe 26 decembrie 2004, ora 00:59 GMT, adică la exact 1 an și 58 de minute! Coincidenţă?

Colonel dr. Emil Străinu susţine că omenirea dispune de tehnologiile necesare pentru a produce distrugeri zonale punctuale, prin catastrofe naturale dirijate, de tipul furtunilor violente, inundaţiilor sau cutremurelor. El spune că din punct de vedere militar, ceea ce s-a petrecut în Oceanul Indian poate fi descris ca un seism artificial scăpat de sub control. Cutremurul a fost atât de puternic, încât a produs o vibraţie a axei Pământului, a micşorat viteza de rotaţie a planetei în jurul axei sale, harta Asiei s-a modificat prin deplasarea mai multor insule cu zeci de metri de la poziţia iniţială şi e de aşteptat o modificare a climei terestre în viitorul apropiat. În zilele care au urmat cutremurului a apărut o informaţie bizară: serviciile secrete occidentale avertizaseră anterior Indonezia că în preajma Crăciunului, în Asia de Sud ar putea avea loc… acte de terorism. Semnele de întrebare inundă mediile de informare: americanii ştiau de tsunami, dar nu au avertizat statele din zonă. Fără o motivaţie clară, o navă militară a SUA a vizitat zonele sinistrate.

Confirmări locale

În anul 2003, apărea la Editura de înalte studii militare o carte ciudată: „Războiul geofizic – tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare”, sub semnătura cercetătorului militar colonel dr. Emil Străinu. În carte, războiul geofizic era prezentat ca un nou tip de conflict militar, bazat pe tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopul agresiunii militare, metode care produc pe cale artificială dezastre naturale diverse, de la ploi torenţiale şi inundaţii la… cutremure. La întrebarea dacă seismul devastator urmat de tsunami ar fi putut fi provocat de om, expertul militar Străinu a spus: „Nu numai că e posibil, dar e şi foarte probabil. Omenirea are la această oră puterea tehnologică de a produce ploi, uragane şi cutremure. Marile puteri studiază asemenea tehnici de pe vremea Războiului Rece. În opinia mea, ceea ce s-a întâmplat în Asia poate avea patru cauze. Prima ipoteza este testarea, în ideea războiului geofizic, a unei arme nucleare foarte puternice scăpate de sub control din cauza unor greşeli de calcul a calităţii sau cantităţii materialului detonat. A doua ipoteză este testarea unei arme cu particule de energie ultraînaltă asupra scoarţei terestre. A treia ipoteză e un experiment militar necunoscut. A patra ipoteză e cea a unui scandal, provocat pentru a masca altceva, mult mai grav”.
„Cele două plăci tectonice care s-au deplasat sunt numite crustale de mare adâncime şi mecanismul deplasării lor nu este prea bine cunoscut. A fost însă un cataclism asemănător celor care au zguduit planeta la nașterea formelor de relief. Cât despre deplasarea axei de rotaţie a Pământului, trebuie spus că nu e o noutate – în timpul cutremurului din România, în 1977, seismologii au detectat zdruncinături asemănătoare ale axei. Şi la un experiment nuclear se văd asemenea perturbaţii. Partea rea e că sunt de aşteptat replici în diferite zone ale globului, deoarece Pământul este elastic şi pentru a reveni la starea de echilibru mai trebuie să se mişte”, a declarat Harald Alexandrescu, directorul Observatorului Astronomic din București.

Daniel Scurtu

Sursa: http://www.libertatea.ro

https://www.youtube.com/watch?v=9f0SZ_qebJI

https://www.youtube.com/watch?v=KkEL3XbD9Sg

https://www.youtube.com/watch?v=fh8sUYL_E3A

https://www.youtube.com/watch?v=eJlLGHv5wRw

https://www.youtube.com/watch?v=-iT_ziw0Oi0

https://www.youtube.com/watch?v=zBXq_2B7uVY

https://www.youtube.com/watch?v=tQQiZHhJBKk

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *