Selectați pagina

Predică a sfîntului Nicolae Velimirovici la Duminica a III-a după Cincizecime

Predică a sfîntului Nicolae Velimirovici la Duminica a III-a după Cincizecime

In Evanghelia de astazi, Domnul dezvaluie adevaruri limpezi si simple pe care multi dintre noi, cu inconstienta, le calca în picioare în fiecare zi; adevaruri atat de simple si de limpezi încat si un om cu o singura lumina – cu o minte curata, dar al lui Dumnezeu – le poate vedea si recunoaste.
Ochii sunt fereastra trupului, fereastra prin care simte lumina, primeste lumina si se cunoaste a fi în lumina. Daca fereastra e astupata, în ce întuneric se afla trupul! Ochii sunt calauza trupului; cata vreme calauza e în fata, trupul înainteaza si nu aluneca din cale: picioarele merg încotro trebuie, mainile si ele fac ce trebuie, la fel fiecare madular. Dar cand calauza ramane în întuneric, în ce întuneric se vor afla cei ce vin dupa dansa!
Pot doua roti de la o caruta sa mearga înainte si doua înapoi? Poate omul sa se uite cu un ochi la rasarit si cu celalalt la apus?
Cum s-o ia un picior la dreapta, si celalalt la stanga? Nu se poate. Tot asa nu se poate si sa mergi la întalnirea cu Dumnezeu si sa ramai în bratele lumii. Nu poate omul sa slujeasca si lui Dumnezeu si pacatului, pentru ca ori va urîpe Dumnezeu si va iubi pacatul, ori dimpotriva, va iubi pe Dumnezeu si va urî pacatul. Omul poate sa se lipeasca de Dumnezeu, dar poate sa se lipeasca si de vrajmasul lui Dumnezeu. Iar dragostea pentru lume e ura fata de Dumnezeu.
Dreptul Avraam a slujit la trei domni, dar acesti trei domni erau una în fiinta si în duh. Si noi putem sa slujim la trei­zeci de îngeri ai lui Dumnezeu, sau la trei sute de sfinti ai Sai, pentru ca acestia nu sunt treizeci sau trei sute ci una si aceeasi oaste a lui Dumnezeu de lumina, adevar si drep­tate, care slujeste unui singur Domn: lui Dumnezeu. Ca sa nu se înteleaga ca nu putem sluji doi oameni buni si sfinti, Mantuitorul lamureste ce vrea sa spuna, aratand ca are vedere doi stapani potrivnici unul altuia, care nu au nimic laolalta, cum nu au ziua si noaptea. Dumnezeu si mamona, iata cei doi stapani potrivnici carora nu le putem sluji împreuna: si lui Dumnezeu spre mantuire si viata, si lui mamona spre pierzanie si moarte.
“Mamona” este un cuvant fenician care înseamna “Avutii”. Se spune ca fenicienii politeisti aveau un idol cu acest nume, caruia i se închinau ca unui zeu al bogatiei. De ce foloseste Domnul cuvantul acesta strain drept antiteza lui Dumnezeu? Tocmai ca sa-Si arate adancul dispret fata de zeificarea avutiilor, de înrobirea fata de ele.
De ce a pus Domnul tocmai robirea la avutii fata în fata cu slujirea lui Dumnezeu? Pentru ca robirea la avutii cheama, pricinuieste si înlesneste toate pacatele si viciile. Cine lipeste de avere cu inima nu se va da în laturi sa minta, sa însele, sa fure, sa rapeasca, sa jure stramb si chiar sa ucida numai ca sa-si pastreze si sa-si sporeasca bogatiile, si nici nu se va putea împiedica sa pizmuiasca si sa urasca pe cei mai bogati decat dansul. Dar nu numai atat, ci bogatiile vor face cale spre dansul tuturor pacatelor si rautatilor: betie, joc de noroc, desfrau, adulter si toata necuratia.
Lumea e a lui Dumnezeu si asa va ramanea, iar bogatul, cand moare, ramane si fara lume si fara suflet, iar la Judecata de Apoi va fi mai sarac decat cel mai sarac dintre slugile si slujbasii lui din aceasta viata.
De ce? Pentru ca bogatia e atat de vatamatoare sufletului. Pentru ca slujirea mamonei va opreste de la slujirea lui Dumnezeu. Pentru ca voiesc sa fiti stapani peste întreaga lume si peste toate cate le-a pus Dumnezeu în stapanirea omului la Facere, iar nu slugi ai slugilor voastre si robi ai robilor vostri. Sa nu va macine asadar grija pentru hrana, pentru bautura si îmbracaminte. Mai greu e sa faci un trup decat sa-1 hranesti si sa-1 îmbraci. Iar Dumnezeu, care a facut ce-i mai greu, va face si ce-i mai  usor.
Oare nu vedem, oriunde ne-am îndrepta ochii, cum  Ziditorul hraneste, adapa si îmbraca toate fapturile Sale? Dar oare El se va uita numai la om ca la un fiu vitreg între toate fap­turile Sale? Cel care hraneste fiarele în munti, si iarba de pe camp, si gazele din iarba, o sa lase flamand si însetat si gol tocmai pe om, pe cununa zidirii Sale?
Voi sunteti cu mult mai mult decat acelea. Prin aceste cuvinte Hristos arata neasemanata vrednicie a omului fata de celelalte zidiri. Nu suntem noi mai mult decat pasarile cerului? Si daca suntem, preaînteleptul Dumnezeu o sa aiba grija de ele si o sa uite de ce are mai scump pe lume: de fiii Sai? Nu painea ne hraneste, ci puterea lui Dumnezeu din paine; nu apa ne stinge setea, ci puterea lui Dumnezeu din apa. Noi nu putem sa facem pentru noi nimic. Oare cei care mananca si beau mult nu mor la fel ca si cei care mananca si beau putin? Dar mancaii nu mor mai repede decat postitorii? Cei care mananca si beau zdravan cresc macar cu o catime deasupra celorlalti oameni?
Domnul a folosit întai pilda pasarilor ca sa se rusineze cei ce se îngrijoreaza peste ma­sura de hrana lor. Acum arata o parte si mai marunta a zidirii Sale: florile campului, ca sa se rusineze cei ce se în­grijoreaza peste masura de îmbracamintea lor. De ce oare a deosebit Domnul crinii, si nu vreo alta floare împodobita de Dumnezeu tot atat de frumos? Mai întai pentru ca albul desavarsit al crinului înseamna neprihanirea. Apoi, pentru ca Domnul a vrut sa asemenea fru­musetea acestei flori cu regele Solomon, despre care se spune ca prefera hainele albe.
Sa ne ajute si noua Dumnezeu sa ne însusim aceste cuvinte, dovada ca-L dorim pe Hristos în inimile noastre. Toate celelalte sunt neînsemnate, sunt de mana a doua. Orice alta împaratie de pe pamant va coborî în mormant cu viermii. “Imparatia Ta, Hristoase Dumnezeul nos­tru, este împaratie vesnica, si stapanirea Ta din neam în neam!” A celui prea minunat Invatator sub soare fie slava si lauda, împreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh, Treimea cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea si în vecii ve­cilor. Amin.

Sursa: http://bisericaoborulnou.trei.ro

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *