Selectați pagina

Prea multe cutremure? Cercetătorii nu au nici o explicaţie

Prea multe cutremure? Cercetătorii nu au nici o explicaţie

Frecvenţa cutremurelor mari, de peste 5,5 grade pe scara Richter, a crescut de la un an la altul. Dacă, la începutul anilor 2000, media anuală era de 1.400-1.500 de cutremure, din 2007, numărul lor a trecut frecvent de 2.000, ajungînd la 2.500 în 2011. Statistica seismelor devastatoare, care lasă în urma sute de morţi şi răniţi, este şi mai îngrijoratoare. În anii 1970 sau 1980, cutremurele de peste 8 grade pe Richter erau sporadice, începînd cu 2004 însa, au aparut chiar si de doua ori pe an.

Mai mult, pentru prima data în istorie, cutremurele de peste 8 grade din Chile si Japonia au deplasat axa de rotaţie a Pamîntului. Vîrful activităţii seismice din ultimii ani a fost 2007, cînd au avut loc patru cutremure de peste 8 grade si 14 cutremure de peste 7 grade. De fi ecare data, cutremurele puternice au provocat în alte parţi ale lumii seisme de intensitate mai joasa, dar suficient de mari pentru a raspîndi panica în rîndul populaţiei.

Cutremurele joacă domino

Fenomenul cutremurelor în lanţ ridică mari semne de întrebare. Ceea ce s-a întîmplat în luna aprilie a anului trecut a fost o adevarata provocare pentru seismologi. În doar cîteva zile, între 11 si 16 aprilie, 39 de cutremure mari au scuturat planeta, însoţite de alte cîteva sute mai mici. Din China în Oceanul Indian, din California în Italia, Mexic sau Grecia, cutremurele s-au ţinut lanţ unul dupa altul. Seismologul Gheorghe Marmureanu a fost surprins de amplitudinea fenomenului unic în istorie si recunostea ca stiinţa nu are deocamdata o explicaţie.

Seria acestor cutremure a fost declansata de doua seisme majore din Indonezia, ambele cu o forţa de peste 8 grade pe scara Richter. În zilele care au urmat, numarul cutremurelor mari, de peste 5 grade pe Richter, a crescut de trei ori, ajungînd la 39. Prin comparaţie, în aprilie anul acesta, au fost înregistrate doar 17 seisme mari, majoritatea în Japonia, Iran si Mexic. Frecvenţa lor este îngrijoratoare, cu atît mai mult cu cît o buna parte din ele sînt urmate de cutremure în alte parţi ale lumii, precum Grecia, Romînia sau Rusia.

Efectele unor cutremure de sute de ani

Activitatea seismică din ultimii ani a pus în discuţie numeroase explicaţii si teorii, dar niciuna nu ajuta la prevenirea dezastrelor. S-au creat modele matematice, a fost luata în calcul activitatea vulcanilor si a Lunii, dar nimic nu pare sa ajute. Cea mai recenta teorie susţine ca marile cutremure din ultima vreme sînt replici ale unor cataclisme care s-au produs cu sute de ani în urma.

Majoritatea seismelor puternice apare la marginea placilor tectonice, iar replicile lor se propaga, asemenea undelor la suprafaţa apei, spre interior, unde se acumuleaza o presiune tot mai ridicata. Asa poate fi explicat cutremurul din 2008 din China, într-o regiune în care nu mai avusesera loc seisme mari de cîteva sute de ani, considera seismologul american Seth Stein de la Northwestern University din Illinois.

Cum este afectată Vrancea?

România este unica pe harta seismica a Europei. Pe teritoriul României se întîlnesc trei placi tectonice, iar epicentrul marilor cutremure este Vrancea. La noi, pot ajunge vibrațiile seismelor din Iran, Turcia si Marea Neagra, dar si cele din Grecia. În ultimii ani, cutremurele puternice din România s-au produs în pereche: cele din 1976-1977 au avut replici în 1986-1987, iar cutremurele din 1990 “au raspuns” în 1999 si 2000, conform teoriei ca odata la 8-10 ani apar seisme de peste 5 grade.

Ultima pereche, nu a avut deocamdata replici. Ne putem astepta la un cutremur de magnitudine în viitorul apropiat? Gheorghe Marmureanu susţine ca România va fi ferita de cutremure puternice pîna în 2040-2060, dar nimeni nu poate face previziuni cu certitudine.

 

Sursa:  libertatea.ro

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *