Selectați pagina

Poziţia Ortodoxiei faţă de ecumenism

Poziţia Ortodoxiei faţă de ecumenism

La întrebarea cititorilor: Ce este ecumenismul? Care este poziţia Ortodoxiei faţă de ecumenism?-găsim răspunsul în hotărârile Sfinţilor Apostoli şi ale Sfinţilor Părinţi, întărite în sfinte canoane, precum în descoperirea altor cuvioşi, purtători de Duh Sfânt:

SFÂNTUL APOSTOL PAVEL : ’’ De omul eretic, după prima şi a doua sfătuire, desparte – te ’’(Tit, 3, 10)

SFÂNTUL APOSTOL IOAN TEOLOGUL : Pe omul care nu crede în întruparea lui Hristos şi nu primeşte învăţătura evanghelică cu privire la El, ca Dumnezeu – Om, ’’ să nu – l primiţi în casă ’’ (2 Ioan, 1, 10).

Canonul 45 al Sfinţilor Apostoli porunceşte cu glas de tunet: ’’ Episcopul sau preotul, sau diaconul, care numai s – a rugat cu ereticii, să se afurisească; iar dacă le – a îngăduit lor să lucreze ceva ca clerici, să se caterisească ’’. (La fel este hotărât şi în Canonul 33 al Soborului din Laodikia ).

Canonul 65 al Sfinţilor Apostoli hotărăşte: ’’Dacă vreun cleric sau mirean intră în sinagoga iudeilor sau a ereticilor ca să se roage, să se caterisească şi să se afurisească ’’.

Canonul 46 al Sfinţilor Apostoli: ’’ Episcopul sau preotul care primeşte botezul sau jertfa ereticilor, poruncim să se caterisească. Căci ce înţelegere poate să fie între Hristos şi Veliar? Sau ce parte are credinciosul cu necredinciosul? ’’

SFÂNTUL IOAN DAMASCHIN: ’’ Pâinea Euharistiei – a Sfintei Împărtăşanii nu este simplă pâine, ci s – a unit cu Dumnezeirea… Printr – însa curăţindu – ne, ne unim cu trupul Domnului şi cu Duhul Lui şi ne facem trup al lui Hristos ’’.

SFÂNTUL TEODOR STUDITUL: ’’ Împărtăşania de la eretic înstrăinează pe om de Dumnezeu şi îl predă diavolului ’’; în Euharistie, ’’ pâinea ereticilor nu e trupul lui Hristos ’’; ’’ După măsura deosebirii dintre lumină şi întuneric, aşa e şi deosebirea dintre împărtăşania dreptslăvitoare (ortodoxă) şi cea ereticească: cea dreptslăvitoare luminează, cea ereticească întunecă; una îl uneşte cu Hristos , cealaltă – cu diavolul; una dă viaţă sufletului, cealaltă îl ucide ’’; ’’ Împărtăşania din mână eretică este otravă, nu simplă pâine ’’.

SFÂNTUL ATANASIE CEL MARE (’’PĂRINTELE ORTODOXIEI ’’) – binevesteşte cu înţelepciune apostolică şi părintească tot adevărul despre credinţa cea adevărată, spunând că noi ţinem ’’ această predanie şi învăţătură, şi credinţă dintru început a Bisericii soborniceşti, pe care Domnul a dat – o, Apostolii au propovăduit – o şi Părinţii au păzit – o. Căci întru aceasta Biserica s – a întemeiat, iar cel ce cade din aceasta nu mai poate fi şi nici nu se mai poate numi creştin ’’.

Actul nr.4 al Sinodului VII Ecumenic: ’’ Împlinind dumnezeiasca poruncă a Dumnezeului şi Mântuitorului Iisus Hristos, Sfinţii noştri Părinţi nu au ascuns sub obroc lumina cunoştinţei dumnezeieşti cea dată de El, ci au pus – o în sfeşnicul celei mai folositoare învăţături, ca să lumineze tuturor celor din casă, adică celor ce se vor naşte în Biserica sobornicească, pentru ca nu cumva să – şi lovească cineva piciorul de piatra învăţăturilor eretice greşite, ci să rămână la mărturisirea plină de evlavie a Domnului. Căci unii ca aceştia îndepărtează de la ei toată înşelăciunea ereticilor, iar mădularul cel putred, dacă nu mai este nădejde de vindecare, îl taie şi îl îndepărtează de la ei; şi, ţinând în mână mătura, curăţă aria; şi grâul, adică cuvântul cel de hrană dătător, care întăreşte inima omului, îl închid în jitniţa Bisericii soborniceşti, şi neghinele învăţăturii greşite eretice, aruncându – le afară, le ard cu foc nestins… Iar noi, ştiind întru totul lucrurile acestor de Dumnezeu purtători Părinţi, propovăduim cu o singură gură şi cu o singură inimă, neadăugând nimic şi neînlăturând nimic din cele ce ni s – au predat de la ei. Ci, în acestea stăruim, în acestea ne sprijinim. Aşa mărturisim, aşa învăţăm, precum Sfintele şi Ecumenicele şase Sinoade au hotărât şi au încredinţat… Şi credem, precum zice Proorocul, ’’ că nu vreun Înger, ci Însuşi Domnul ne – a mântuit pe noi ’’(Isaia 6,3, 9), căruia şi noi urmând şi împropriindu – ne glasul lui, strigăm în gura mare: Nu vreo adunare, nu vreo stăpânire împărătească, nu niscaiva uneltiri blestemate de Dumnezeu ale înşelăciunii idolilor au slobozit Biserica…, ci Însuşi Domnul slavei, Dumnezeu cel Întrupat; El a mântuit – o şi a liberat – o de înşelăciunea idolească; Lui se cuvine deci slavă, Lui se cuvine dar, Lui se cuvine mulţumită, Lui se cuvine laudă, Lui se cuvine măreţie; căci a Lui este răscumpărarea, a Lui mântuirea, a celui ce singur poate să mântuiască la nesfârşit, iar nu a altor oameni care vin de jos… Cum au văzut Proorocii, cum au învăţat Apostolii, cum a primit Biserica, cum au dogmatisit Dascălii, cum a găsit cu cale lumea întreagă, cum a luminat darul, cum s – a dovedit adevărul, cum a fost nimicită minciuna, cum a mărturisit cu curaj înţelepciunea, cum a aşezat primul Hristos, noi aşa gândim, aşa vorbim, aşa propovăduim pe Hristos ca Dumnezeul nostru cel adevărat… Aceasta este credinţa Apostolilor, aceasta este credinţa Părinţilor, aceasta este credinţa ortodocşilor, şi credinţa aceasta a sprijinit lumea întreagă ’’.

CUVIOSUL TEODOSIE DE LA LAVRA PEŞTERILOR (KIEV): ’’Păzeşte – te, fiule, de cei cu credinţă strâmbă şi de toate discuţiile lor,căci şi pământul nostru s – a umplut de ei! Numai cel ce trăieşte în credinţa ortodoxă îşi va mântui sufletul. Fiindcă nu există o altă credinţă mai bună, decât curata şi sfânta noastră credinţă ortodoxă… De asemenea, fiule, nu se cade să lauzi o credinţă străină. Cine laudă o credinţă străină face la fel ca şi cel care – şi huleşte propria credinţă. Cine laudă credinţa sa şi pe cea străină – e un făţarnic şi apropiat de erezie… Dacă cineva îţi spune: ’’ Credinţa noastră şi a voastră este de la Dumnezeu ’’, atunci, fiule, răspunde – i aşa: ’’ Făţarnicule! Cum pot fi amândouă de la Dumnezeu? Nu ştii ce spune Scriptura: este ’’ un Domn, o Credinţă, un Botez ‘’(Efeseni 4, 5). Aşadar, fiule, fereşte – te de aceştia şi întotdeauna apără – ţi credinţa ta! Nu te înfrăţi cu ei, ci fugi de ei şi întăreşte – te în credinţa ta prin fapte bune! … Fiule, chiar dacă va trebui să mori pentru credinţa ta sfântă, du – te cu îndrăzneală la moarte! Aşa au murit şi sfinţii pentru Credinţă, iar acum vieţuiesc în Hristos ’’.

CUVIOSUL IUSTIN POPOVICI (SERBIA): ’’Ecumenismul e numele de obşte pentru creştinismele minciunoase, pentru bisericile minciunoase ale Europei Apusene; iar toate aceste creştinisme minciunoase, toate aceste biserici minciunoase, nu sunt nimic altceva decât erezie peste erezie, care Îl îndepărtează pe Dumnezeu – Omul în întregime şi pun în locul Lui pe omul european. În această privinţă nu e nici o deosebire esenţială între papism, protestantism, ecumenism şi celelalte secte, al căror nume este ’’ legiune ’’.

ARHIEPISCOPUL TEOFAN DE POLTAVA: ’’Noi ne numim mădulare ale adevăratei Biserici Ortodoxe soborniceşti. Pentru noi cel mai mare este adevărul sobornicesc, aşa cum a fost predanisit de Sinoadele Ecumenice şi de lucrările Sfinţilor Părinţi ai Bisericii. Noi credem că trebuie să luptăm neîncetat împotriva vrăjmaşilor Bisericii şi ai poporului lui Dumnezeu … Adevărul unei religii este arătat doar de prezenţa harului lui Dumnezeu, iar harul lui Dumnezeu este prezent doar în Ortodoxie ’’.

SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC CIPRIAN AL CARTAGINEI: ’’ Unul este Dumnezeu, unul – Hristos, una este Biserica, una e credinţa şi poporul este unul, formând prin înţelegere un singur scop unit şi puternic. Nu poate nici unitatea exista despărţită, nici corpul care este unul, nu poate exista descompus sau tăiat în bucăţi, cu măruntaiele scoase şi împrăştiate. Cine a ieşit din sânul Bisericii nu poate trăi sau respira şi îşi pierde însăşi raţiunea mântuirii. Nu pot rămâne cu Dumnezeu cei ce nu vor să fie uniţi în Biserica lui Dumnezeu. Nu poate fi creştin cine nu rămâne în Evanghelia lui Hristos.

Prin cuvintele: ’’ Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu cu ei.’’, Hristos a pus la bază unirea ca premiză a păcii, ne – a învăţat să fim uniţi prin puterea credinţei. Cum pot să se adune doi sau trei în numele lui Hristos, când aceştia se separă de Hristos şi de Evanghelia Lui? Nu noi ne – am despărţit de ei, ci ei s – au despărţit de noi şi de aceea s – au născut ereziile şi schismele, de aceea s – au făcut diverse bisericuţe, pentru că ei au părăsit principiul şi originea adevărului.

Atunci se produc de obicei ereziile, când mintea se strică şi – şi pierde liniştea, când perfidia şi discordia sparg unitatea credinţei. Domnul, însă, permite să se producă acestea, îngăduie ca fiecare să – şi aibă libertatea conştiinţei sale, pentru ca, atunci când inimile şi minţile noastre sunt puse la încercare, să se vadă bine cei a căror credinţă rămâne întreagă şi neclintită.

Cine se desparte de Biserică şi se uneşte cu alta îşi calcă promisiunile faţă de Biserică, şi cine părăseşte Biserica lui Hristos nu va avea răsplată de la Hristos, căci devine un străin, un profan, un duşman.

Biserica este una singură, care se extinde prin dezvoltarea sa, îmbrăţişând mulţimea credincioşilor… ca unica mamă ai cărei fii se înmulţesc necontenit. De ea suntem născuţi, cu laptele ei ne hrănim, din sufletul ei este sufletul nostru. Ea ne păstrează lui Dumnezeu, ea rezervă Împărăţia Domnului pentru fiii ei.

CE TREBUIE SĂ ȘTIM?

Să nu ne rugăm alături de eretici, să nu acceptăm să fie schimbată Tradiţia și Predania, să fim atenţi să nu se încalce canoanele sinodale, să nu acceptăm compromisuri în credinţă, să nu ne împărtașim la eretici, să nu ne închinăm în “bisericile” lor, să stăm departe de învăţăturile sectanţilor, să ne păstrăm Credinţa Ortodoxă chiar cu preţul vieţii, ca fiind singura cale spre dobândirea vieţii celei veșnice.

Ecumenismul îi înșeală pe ortodocși chemându-i să se roage sau să facă slujbe religioase, sau să se împărtășească împreună cu netrebnicii eretici și păgâni, ridicându-se astfel împotriva celor Șapte Sinoade Ecumenice.

 CE ESTE ECUMENISMUL?

Ecumenismul este o mișcare mondială și o înșelăciune vicleană urzită de un plan satanic care susţine că nimeni nu poate vorbi în nici o credinţă de un Adevăr unic, absolut și unitar, deci nici în Ortodoxie.

În dialogul «ecumenist» sunt puse pe picior de egalitate principial toate religiile, încercându-se, ca plecând de la principiul monotelismului, să se ajungă la un adevăr comun. Ei spun că Biserica (cea adevărată) este sinteza tuturor bisericilor și «că toţi creștinii sunt membrii acestei Biserici».

Ecumenismul actual, pentru a lovi în dogmă, încearcă unirea tuturor ereziilor, devenind astfel erezia tuturor ereziilor. Iar acum își arogă și statutul de Biserică. Așadar, într-un cuvânt, ecumenismul este o infernală mișcare politică și religioasă, ce are ca obiectiv supunerea umanităţii sub un conducător universal (antihrist) și unirea tuturor religiilor într-o panreligie, făcând să dispară creștinismul și înscăunându-se în final protivnicul lui Dumnezeu, satana. Antihristul va alege ecumenismul şi nu satanismul/gnosticismul pentru că universalitatea ecumenismului va deveni totalitarismul antihristului, hristosul ecumenismului de azi va fi antihristul religiei globale de mâine. Dacă prin cipurile implantate oamenilor se va efectua controlul lor exterior, ecumenismul are rolul de a efectua controlul lăuntric și el se va extinde asupra gândirii oamenilor. Ecumenismul este produsul masoneriei(care se închină lui Lucifer), al sionismului internaţional, care are ca scop stăpânirea politică, financiară și religioasă a lumii. Masonii mărturisesc fără nici o reţinere că se află în fruntea mișcării ecumenice.

 CARE ESTE SCOPUL SĂU?

Scopul ecumenismului este să pună semnul egalităţii între minciună și Adevăr. Ecumenismul este hulă împotriva lui Dumnezeu. Ecumeniștii batjocoresc Sfânta Treime şi educă amorţeala simţului adevărului, amorţeala doririi de Hristos. Ecumenismul este moarte duhovnicească. El învaţă cum să fii bun cu oamenii, dar împotrivitor lui Dumnezeu. Este o religie lumească, iar nu dumnezeiască. Ecumenismul îi nivelează și îi egalează pe toţi. Ecumenismul este pieirea sufletului.

 CE SE URMAREȘTE?

Pe plan religios: unirea tuturor credinţelor într-una singură – prin ecumenism. Pentru asta a fost înfiinţat în 1932 Consiliul Mondial al Bisericilor, patronat de masonerie și care s-a proclamat Biserica Mondială.

Pe plan politic: crearea unui guvern mondial (condus de antihrist).

Pe plan economic: crearea unei economii unice mondiale și emiterea unei monede unice ( virtuale). Ecumenismul nu are nici o bază în tradiţia și istoria Bisericii Ortodoxe: nici un sfânt ortodox nu a fost vreodată ecumenist, nu a participat la întalniri cu ereticii ca să faca schimb de experienţă, nu s-a rugat împreună cu ereticii. Ba din contră, falsele “uniri” care s-au realizat in Istoria Ortodoxiei au fost anatematizate. Unirea Bisericilor nu se poate face decât dacă ereticii renunţă la ereziile lor și revin la Ortodoxie, la Biserica întemeiată de Hristos, iar această unire nu se face decât prin lucrarea Duhului Sfânt.

 CE ÎNSEAMNĂ EREZIE? CINE SUNT ERETICII?

Erezia este hrană otrăvitoare pentru suflet, este falsificarea Cuvântului lui Dumnezeu , este cugetarea omenească în învăţătura dumnezeiască, măsluirea lucrului desăvârșit. În erezie sunt toţi cei care au stricat învaţătura cea dreaptă, începând cu papistașii, care s-au rupt din trupul Bisericii, în 1054 și continuând cu confesiunile și sectele care s-au desprins din învaţătura strâmbă a catolicilor (numiţi mai corect papistași, pentru ca ei sunt conduși de papa, care se crede Dumnezeu pe pământ, infailibil și capul Bisericii). Papa Pius al X-lea (1903-1914) a spus: „Papa este nu numai un

reprezentant al lui Iisus Hristos, ci este Iisus Hristos Însuși, ascuns sub vălul trupului.”, iar Papa Pius al XI-lea (1922-1939) a rostit următoarele: „Voi știţi că sunt Sfântul Părinte, reprezentantul lui Dumnezeu pe pământ, Vicarul lui Hristos, ceea ce înseamnă că eu sunt Dumnezeu pe pământ ’’.

Sfântul Ioan de Kronstadt se întreabă: „Cine e papa?” Și răspunde: „Un idol, nu Hristos”. Sfântul Vasile cel Mare afirmă în Epistola I Canonică: “ Începutul separării a fost schisma, iar prin această desparţire ei nu mai au harul Sfântului Duh care nu li se mai dă din momentul desparţirii lor. “

Sfântul Iustin Popovici: ” În istoria neamului omenesc există trei căderi principale: a lui Adam, a lui Iuda și a papei”.

Așadar, cei care s-au despărţit de trupul lui Hristos, Biserica fiind UNA, nu mai sunt Biserici. A spune că două corăbii duc la limanul mântuirii – cea Ortodoxă și oricare din cele ale eterodocșilor-înseamnă a spune că sunt două adevăruri, două căi spre cer, și nu una singură pe care a instituit-o Însuși Domnul, așa cum ne învaţă în Evanghelie: „Voi zidi Biserica Mea” (Matei 16, 18). Sfântul Apostol Pavel spune:

„Este un Domn, o Credinţă, un Botez” (Ef. 4, 5) Sfântul Ioan Gură de Aur afirmă: “ Biserica adevărată a lui Hristos este una singură din care în diferite timpuri s-au despărţit diverse adunări eretice și grupări schismatice ’’. Spune Hristos: ’’Cel ce rămâne în Mine și Eu în el, acela aduce roadă multă. Căci fără Mine nu puteţi face nimic.De nu rămâne cineva întru mine, se scoate afară ca viţa şi se usucă; şi o adună pe ea, şi în foc o aruncă, şi arde. Dacă rămâneţi întru Mine și cuvintele Mele rămân în voi, cereţi ceea ce voiţi și se va da vouă’’(Ioan 15,5 – 7). Așadar, catolicii (papistașii), calviniștii, luteranii, neoprotestanţii, baptiștii, adventiștii, anglicanii și toate sectele existente care se cred creștine, dar care nu au nimic în comun cu Hristos și cu învăţătura creștină, sunt eretici sau, mai grav, sectanţi, pentru că pe masură ce s – au îndepărtat de dreapta credinţă, s – a diluat și învăţătura dreaptă, ajungând să nege pe Sfânta Fecioară, sfinţii și moaștele, închinarea la icoane, Sfânta Tradiţie și Sfintele Taine.

 HRISTOS NE VORBESTE DESPRE ERETICI:

”Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în Împărăţia Cerurilor, ci cel ce face Voia Tatălui Meu Celui din ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit și nu în numele Tău am scos demoni și nu în numele Tău minuni multe am făcut? Și atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v – am cunoscut pe voi. Depărtaţi – vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea” (Matei 7,22 – 23).

6 Comentarii

  1. Cristina

    E un material folositor și dacă s-ar putea mai publicați pe această temă. Deși prin conținutul acestui articol undeva ne contrazicem pe noi înșine, căci BORu este și ea atacată de ecumenism chiar de la capii ei. Vorbim anti ecumenism, dar sîntem în ecumenism.

    Răspuns
    • Nicoleta

      Ca sa intelegeti de ce BORusa e implicata in ecumenism, cititi Memoriul asupra participării Bisericii Ortodoxe la Consiliul Mondial al Bisericilor, semnat de Sfânta Chinotită a Sfântului Munte Athos. Eu am citit şi am înţeles.

  2. Mihail

    Faptul ca anumiti reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe, fie ea rusa, elena sau română, participă la adunările ecumenice nu înseamnă că reprezintă întreaga Biserică Ortodoxă, ei o prezintă din prisma lor îngustă, dar nu o reprezintă. Biserica Ortodoxă a fost reprezentată de Sfinţii Părinţi la cele 7 Sinoade Ecumenice, tot ce s-a făcut bun pentru Ortodoxie s-a făcut până acum, iar discuţiile pretenţioase cu alte confesiuni date anatema de către Sfinţii Părinţi, nu aduc decât mânia lui Dumnezeu asupra noastră. Cui îi trebuie ”dialogurile” lungi (adică monologurile protestanţilor, din cât am înţeles…)?! Ortodocşilor, fiţi demni! Nu vă umiliţi credinţa sfântă, sobornicească şi apostolească în faţa hulitorilor lui Dumnezeu şi a apostaţilor!

    Răspuns
  3. simona

    “ei o prezintă din prisma lor îngustă”

    Va rog sa ma iertati , dar cine v-a dat atestatul de “prisme largi si luminate ” si v-a autorizat sa judecati asupra celor care sunt deasupra noastra , a tuturor ?
    Exista pareri impartite , dar nu s-a ajuns inca la o concluzie . Nu va pripiti , deoarece multe lucruri le spuneti in mod fortat , adica fortati adevarul sa fie de partea voastra. Daca s-ar fi urmarit cele sustinute de voi , care este impedimentul de nu s-a realizat aceasta pana acum ? Nu cumva faptul ca BOR nu accepta renuntarea la dogmele de credinta ? Poate pana la urma se va ajunge la unirea tuturor , dar nu in virtutea unui amestec in erezie , ci in virtutea plenitudinii umane , ca valoare a creatiei lui Dumnezeu : daca nu vedem in orice om chipul Sfintei Treimi , suntem departe de a fi noi insine fii ai lui Dumnezeu .
    Nu stiu de ce , dar aceasta bogatie de ” anateme” pe care unii din marinimie le ofera altora , mi se pare un pic rupta de argumentatia dogmatica si canonica , ascunzand in chip samavolnic placerea vinovata de a face rau sub masca binelui.Sau , cum mai spun unii , predispozitia dusmanoasa a sufletului unora asupra semnenilor lor. Sau , a vedea totul in negru .Sau , pur si simplu a nu-L mai vedea pe Dumnezeu nicaieri si in nimic si a vedea in toate numai raul.

    Răspuns
  4. simona

    Multumesc pentru inregistrarea prezentata, a fost binevenita.Am retinut ideea principala care razbate din cuvintele parintelui si anume ca trebuie impreuna sa se roage , sa tina posturi , privegheri , persoanele cu o inalta calitate duhovniceasca , pentru infaptuirea unui atat de mare desiderat .
    Alt aspect pe care l-am retinut si cu care , de asemenea sunt de acord , este faptul ca aceasta apropiere intre oameni in credinta, nu se poate realiza decat prin Pronia lui Dumnezeu si nu de catre oameni . Insa cand Dumnezeu doreste ceva , se realizeaza tot prin oameni . Consider ca Dumnezeu doreste ca toti oamenii sa se intoarca si sa vina la dreapta credinta si daca ceva a inceput sa se miste in lumea asta , inseamna ca Dumnezeu deja Si-a inceput lucrarea .

    Răspuns

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *