Selectați pagina

Oierii din Republica Moldova au multe probleme.

Oierii din Republica Moldova au multe probleme.

ciobanCrescătorii de oi şi capre din Republica Moldova se plâng că statul nu acordă atenţie suficientă acestei ramuri, iar legea care permite producătorilor ucraineni să exporte produse animaliere în ţara noastră afectează negativ producătorii autohtoni. Pe lângă aceasta, crescătorii spun că au probleme şi cu silvicultorii, care nu le permit să pască oile şi caprele în păduri.

Ministerul Mediului confirmă că acest lucru este interzis, iar de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare ni s-a spus că se întreprind mai multe acţiuni pentru susţinerea crescătorilor de animale.

Pintilie Bulgaru, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Crescătorilor de Ovine şi Caprine din Republica Moldova, este dezamăgit de faptul că autorităţile nu acordă timp oieritului. „În ultimul timp atenţia faţă de ramura oieritului şi a caprelor a scăzut complet din partea conducerii ţării. În anul 2015, circa 100 de crescători de oi şi capre s-au dezis de această ramură din cauza că nu au avut unde realiza marfa. În fiecare an noi vindeam arabilor câte 200.000-300.000 de capete vii, lucru convenabil pentru producători. În ultima perioadă arabii nu mai cumpără oi şi capre de la noi. De asemenea, pe piaţa interna carnea se vinde doar în sudul ţării, pe când în centru şi nord aceasta nu se comercializează”, constată Pintilie Bulgaru într-un interviu pentru Adevărul Moldova.

„Ministerul Agriculturii încurcă oamenilor”

Producătorul se plângă că, pe lângă atitudinea statului, crescătorii de ovine şi caprine se confruntă cu embargoul impus de Rusia, dar şi cu consecinţele secetei de anul trecut. „Am trâmbiţat mult. Noi ajungem la concluzia că Ministerul Agriculturii (MAIA) este un organ care mai mult încurcă oamenilor, le pune piedici. În Turcia, în ramura oieritului sunt implicaţi mii de membri ai asociaţilor, deoarece statul îl ajută pe producător”, afirmă Pintilie Bulgaru, venit recent dintr-o vizită în ţara semilunei.

MAIA respinge acuzaţiile

În replică, autorităţile resping acuzaţiile care li se aduc, afirmând că întreprind numai măsuri în interesul fermierilor. „Statul susţine financiar crescătorii de ovine şi caprine prin Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli. În anul 2015, crescătorii de ovine şi caprine au beneficiat de subvenţii în volum de 50 % din costul utilajului tehnologic şi a materialelor de construcţie, utilizate pentru construcţia şi reconstrucţia fermelor zootehnice. Totodată, ei au beneficiat de subvenţii la procurarea animalelor de prăsilă, în mărime de 100 de lei per kg pentru procurarea berbecilor şi ţapilor cu vârsta de 6-20 luni, precum şi subvenţii în mărime de 70 de lei per kg pentru procurarea mioarelor şi căpriţelor cu vârsta de 6-20 luni”, ne-a declarat Nicolae Olaru, viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare. De asemenea, acesta a pomenit despre fermele zootehnice de creştere a ovinelor şi caprinelor. „În prezent, sunt atestate 21 de ferme de ovine şi trei ferme de caprine. Totodată, a fost organizată cu suportul TIKA, în perioada 22-29 noiembrie 2015, o vizită de studiu a unui grup de fermieri, crescători de ovine şi caprine, precum şi preşedinţi ale asociaţiilor din Republica Moldova în Republica Turcia. În cadrul vizitei au avut loc întâlniri cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi ale asociaţiilor de profil. Totodată, au fost vizitate ferme de ovine şi caprine din regiunea Izmir”, precizează viceministrul Nicolae Olaru.

Oficialul a enumerat şi unele măsuri incluse în Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2015. Acestea prevăd stimularea investiţiilor pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice, stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului genetic al acestora, prelucrarea primară, ambalarea, refrigerarea, congelarea şi păstrarea cărnii şi a laptelui, stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare.

Concurenţă ucraineană

Problemele crescătorilor de caprine şi ovine însă nu se opresc aici. Aceştia sunt nemulţumiţi că de la începutul acestui an mai multe companii ucrainene au primit autorizaţii de export a produselor animaliere în Republica Moldova, după ce Federaţia Rusă a introdus embargo pentru importul acestor mărfuri din Ucraina. „Noi şi aşa sufeream din cauza vecinilor ucraineni care veneau ilegal cu mărfurile lor aici la noi pe piaţă, dar acum chiar au legalizat acest lucru. Noi nu vedem ca statul să fie cointeresat să ne ajute”, a remarcat Bulgaru.

În replică, reprezentantul MAIA spune că concurenţa ucraineană a scăzut în ultimul timp în Republica Moldova. „De menţionat că până la aprobarea acestei legi, 119 de producători de carne şi produse lactate ucraineni aveau permise de export în Republica Moldova. În urma unor controale efectuate de ANSA, numărul acestora a fost redus la 39. De menţionat că numărul producătorilor de carne roşie care au primit acceptul de a exporta în Republica Moldova s-a redus de la 32 la 12 producători”, a precizat Nicolae Olaru. Tot el a mai spus că în urma discuţiilor cu privire la un eventualul pericol al importurilor de produse de origine animală din Ucraina pentru piaţa locală şi producătorii autohtoni, MAIA şi reprezentanţii asociaţiilor producătorilor de carne şi produse lactate au convenit asupra întocmirii unui plan de acţiuni care necesită o implicare majoră a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Economiei, Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi a producătorilor şi procesatorilor din Republica Moldova.

Promisiuni

MAIA spune că va susţine în continuare crescătorii de ovine şi caprine prin Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, în volume nu mai mici decât în anul 2015. De asemenea, ministerul îşi propune să fortifice asociaţiile de oieri şi grupurile de producători, dar şi să creeze întreprinderi mici şi mijlocii de prelucrare a producţiei obţinute de la ovine şi caprine. Totodată, MAIA promite că va crea păşuni multifuncţionale şi va ameliora calitatea păşunilor existente.

Păşunatul şi adăpatul, o altă problemă a oierilor

Crescătorii de oi şi capre sunt deranjaţi de Regulamentul cu privire la păşunat şi cosit, care le interzice să scoată oile pe păşune din luna noiembrie până în luna aprilie. Pintilie Bulgaru menţioneză că, de cele mai multe ori, primarii nu sunt de acord şi nu permit accesul oilor pe păşune. „Depinde de primari. Sunt unii care înţeleg şi permit, însă sunt alţii ambiţioşi, şi care reproşează agricultorilor că nu i-au votat la alegerile locale. Apoi, legea permite să pască animalele doar pe păşuni care nu se prelucrează. Oamenii plătesc pentru imaş ca să fie recultivat, iar fiecare primărie are taxa ei. Totuşi, aceasta este de aproximativ 5-6 lei anual pe cap de animal. Iar la urmă nu avem unde paşte animalele”, mai adaugă Pintilie Bulgaru.

Pintilie Bulgaru mai spune că au probleme şi cu silvicultorii, care nu permit păşunatul în pădure. „Oamenii au plătit numeroase amende pentru că au încălcat legea sau au intrat în pădure cu animalele. Am avut şi judecăţi cu ecologii pe aceste teme în Taraclia şi Hânceşti. Mai avem probleme cu primăriile atunci când este nevoie de loc pentru construcţia stânelor. Tot în raionul Taraclia am avut un caz când nu li s-a permis ciobenilor să adape oile la iaz, motivând că apa trebuie plătită”, îşi aminteşte preşedintele crescătorilor de oi şi capre.

Legea interzice accesul oilor în pădure

Contactat de Adevărul Moldova, ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, a precizat că oierii nu trebuie să îşi lase animalele în pădure. „Este adevărat că oamenii vor să intre în pădure cu capră, cu oaie, dar din urma lor rămân distrugeri. Noi îi îndemnăm să pască şi vacile şi caprele pe terenul din afara fondului forestier. Mai departe este responsabilitatea administraţiei publice locale să stabilească foarte clar care sunt traseele şi să pună la dispoziţie terenuri pentru păşunat. În Republica Moldova există 12% teren acoperit cu pădure şi 15% teren pentru păşuni, suficient pentru paşterea animalelor”, a declarat ministrul.

Valeriu Munteanu a precizat că rigorile Agenţiei Moldsilva stabilesc clar că păşunatul în domeniul forestier este interzis. „Oamenii pot spune că în pădure sunt copaci mari, bătrâni. Dar lângă un copac mare creşte un altul mai mic. Iar dacă merge vaca, capra, îl omoară, sunt nişte chestiuni evidente. Nu există păduri perfecte la care ai apăsat pe buton şi toţi copacii sunt de şapte ani. Unul se usucă, altul creşte – sunt lucrări de regenerare”, mai spune oficialul.

Referitor la interzicerea adăpatului la iaz, Munteanu spune că numai primarii iresponsabili pot face acest lucru, iar cazurile de acest gen sunt rare. „Toate cele circa 3.700 de lacuri, aproape fără excepţii, sunt în administraţia publică locală. Primarii, la rândul lor, le pot da în administrarea unor agenţi privaţi, dar în contract scrie foarte clar că în coada iazului este obligat ca agendul să nu închidă teritoriul şi să permită animalelor să fie adăpate. Unde se fac excepţii, înseamnă că businessmanul i-a uns ochii primarului iresponsabil, astfe că trebuie să intervină populaţia. Dar aceasta este un caz la o sută”, a concretizat Valeriu Munteanu.

Federaţia Asociaţiilor Crescătorilor de Ovine şi Caprine din Republica Moldova are 15 asociaţii membre din 15 raioane ale ţării. De asemenea, în Republica Moldova sunt înregistrate circa 870.000 de capete de ovine şi circa 150.000 de caprine.

Ucraina ar putea amenda Republica Moldova

MAIA a propus proiectul de Lege privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, care ar salva producătorii de carne şi lactate afectaţi de invazia de produse ucrainene prin intensificarea controalelor la frontieră. Referitor la intensificarea controalelor la frontieră pentru protejarea pieţei interne, expertul economic Roman Chircă a declarat că acest proiect urmează să fie avizat de mai multe ministere, inclusiv de Ministerul Economiei care este coordonatorul pe aspectele legate de Organizaţia Mondială a Comerţului şi orice restricţii, cum ar fi barierele tehnice, în calea comerţului trebuie să fie foarte bine justificată şi nu este cazul în această situaţie. „Nu este exclus riscul că Ucraina ar putea să ne treacă prin sistemul de soluţionare a diferendelor OMC şi am putea să avem consecinţe şi amenzi din cauza că nu aplicăm aceste măsuri în conformitate cu legislaţia internaţională. Eu aş avea dubii faţă de acest proiect lansat şi încă justificat ca fiind unul destinat protecţiei pieţei interne”, a declarat Roman Chircă.

În acelaşi timp, economistul susţine că cele mai eficiente măsuri în acest caz sunt stimularea producătorilor autohtoni, transformarea lor în organizaţii, asociaţii şi agenţi economici competitivi. „Doar astfel vom putea contracara importurile din Ucraina, fiindcă singurul avantaj pe care îl au produsele ucrainene faţă de produsele autohtone constă în faptul că sunt competitive”, a adăugat Chircă.

Sursa: adevarul.ro

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *