Selectați pagina

Numărul copiilor din Republica Moldova este în descreștere continuă

Numărul copiilor din Republica Moldova este în descreștere continuă

Numărul copiilor din Republica Moldova este în descreștere continuă, iar genul masculin predomină în numărul copiilor născuți. Totodată, din fericire, potrivit statisticilor, numărul infracțiunilor comise împotriva copiilor este în descreștere. De ziua Copilului, Biroul Național de Statistică a oferit informații cu referire la situaţia copiilor în Republica Moldova pentru anul 2020, informează Realitatea.md

maternitate

Numărul copiilor din Republica Moldova este în descreștere continuă

Potrivit statisticilor, rata natalității este în descreștere. Numărul copiilor născuți-vii în anul 2020 a constituit 30,7 mii, fiind în descreștere cu 5,2% față de anul precedent. Rata natalității înregistrată în anul 2020 a constituit 11,7 născuți-vii la 1000 locuitori, fiind cea mai joasă din ultimii 5 ani.

Din numărul total al copiilor născuți-vii 52,4% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 110,2 băieţi la 100 fete, ceea ce înseamnă că băieții predomină în numărul copiilor născuți.

S-a constatat că, femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără comparativ cu cele din mediul urban. Vârsta medie a mamei la prima naștere în anul 2020 a fost de 25,2 ani. Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 24,0 ani comparativ cu cele din mediul urban – 26,9 ani. Totodată, în mediul rural, în afara căsătoriei s-au născut 23,0% din născuți-vii comparativ cu 14,8% în mediul urban.

Referitor la educația copiilor, în anul 2020, în țară au funcționat 1485 instituții de educație timpurie, inclusiv 808 cu statut de creșă-grădiniță, 568 – grădinițe, 90 – școli-grădinițe, 17 – centre comunitare și 2 creșe. Majoritatea instituțiilor de educație timpurie aparțin sectorului public (1470 unități sau 99,0%), iar 15 unități fiind instituții private. Din totalul de 1485 de instituții de educație timpurie, 76,3% au funcționat în mediul rural. În perioada 2016-2020, la general, numărul de instituții de educație timpurie a crescut cu 16 unități, înregistrând disparități pe medii de reședință cu 20 unități mai multe în mediul urban și cu 4 unități mai puține în cel rural.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie este în descreștere, înregistrând o diminuare cu 15,5 mii sau cu 10,4% comparativ cu 2019. Totodată, în instituțiile de educație timpurie cu destinație generală sunt integrați 175 copii cu dizabilități și 1259 copii cu cerinţe educaţionale speciale.

La începutul anului de studii 2020/21, în învățământul primar și secundar general erau înscriși 334,4 mii elevi, cu 1,2 mii mai mulți față de 2019/20 și mai puțini față de 2017/18. În ceea ce privește repartizarea pe sexe și pe niveluri educaționale, fetele au predominat în nivelul liceal.

Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități integrați în instituțiile de învățământ general s-a majorat. La începutul anului de studii 2020/21, în instituțiile de învățământ primar și secundar general din țară au fost înscriși 9,8 mii elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, dintre care majoritatea au urmat studiile în instituții de învățământ general (94,5%), iar 5,5% – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Și învăţământul extraşcolar reprezintă o parte a educației necesare pentru dezvoltarea copiilor. Astfel, în anul 2020, în țară au activat: 118 școli de muzică și artă pentru copii, în care și-au făcut studiile 21,3 mii copii; 49 centre de creație pentru copii, în cadrul cărora au funcționat diverse cercuri, în care au participat 33,0 mii copii; 9 centre de creație tehnică în care au participat 5,0 mii copii; 2 centre ale tinerilor naturaliști și 3 centre ale tinerilor turiști în care au participat 1,3 mii copii și, respectiv, 2,0 mii copii.

În cadrul școlilor de muzică, cele mai solicitate instrumente studiate au fost pianul și instrumentele cu coardă, iar în cadrul școlilor de artă cele mai atractive au fost arta plastică și clasa coreografică.

La capitolul protecţia socială a copilului, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul beneficiarilor de indemnizații pentru copii este în creștere. Începând cu 1 ianuarie 2021, mărimea medie a indemnizației unice la nașterea copilului a constituit 8299 lei.

Numărul copiilor aflați în situații de risc este în descreștere, cei mai vulnerabili rămân a fi copiii din mediul rural. Numărul copiilor neglijați a constituit 8,1 mii copii. Cel mai des victime ale neglijenței au fost copiii în vârstă de 7-15 ani.

Printre bolile infecțioase și parazitare întâlnite cel mai des la copii au fost infecțiile acute ale căilor respiratorii (254 cazuri la 1000 copii), pneumoniile, bronhopneumoniile acute (35 cazuri la 1000 copii), infecțiile cu coronavirus de tip nou (COVID-19) (11 cazuri la 1000 copii), varicela (7 cazuri la 1000 copii). În cazul copiilor în vârstă de 5-14 ani, numărul cazurilor noi de tuberculoză activă este mai mare.

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2020 la 100 mii minori (0-17 ani) au revenit 108 infracţiuni, faţă de 156 infracţiuni în anul 2016. Ponderea infracţiunilor comise de minori în total a constituit 2,3%. Biroul Național de Statistică a furnizat informații precum că minorii comit cel mai des furturi, jafuri și acte de huliganism. Conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, la 1 ianuarie 2021 numărul minorilor condamnați definitiv care executau pedeapsa cu închisoarea a constituit 45 copii.

Caracteristica gospodăriilor cu copii. În mediul urban ponderea gospodăriilor monoparentale este mai mare decât în mediul rural, iar ponderea gospodăriilor cu copii și migranți în mediul rural este mai mare decât în mediul urban.

Gospodăriile cu copii au venituri mult mai mici decât cele fără copii. Veniturile gospodăriilor casnice cu copii sunt mai mici decât veniturile gospodăriilor fără copii. În medie, în anul 2020 veniturile disponibile ale gospodăriilor cu copii au constituit 2615,9 lei lunar pe o persoană sau de 1,4 ori mai puțin comparativ cu veniturile gospodăriilor fără copii. Pe măsura creșterii numărului de copii în gospodărie, descrește și valoarea medie a veniturilor acesteia, de la 3053,0 lei lunar în cazul gospodăriilor cu 1 copil până la 1844,1 lei în cazul celor cu 3 și mai mulți copii.

În anul 2020, ponderea populației cu cheltuielile gospodăriilor pentru sănătate mai mari de 10% în totalul de cheltuieli ale gospodăriilor. Pentru gospodăriile cu copii a fost de circa 2 ori mai mică față de gospodăriile fără copii (7,7% comparativ cu 16,3%).

Pentru mai multe informații despre statistica situaţiei copiilor în Republica Moldova în anul 2020, accesați pagina Biroului Național de Statistică.

 

Abonați-vă la canalul nostru Telegram!

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *