Selectați pagina

Nu vă temeți de ziua de mâine, ziua de mâine se va îngriji de ale sale

Nu vă temeți de ziua de mâine, ziua de mâine se va îngriji de ale sale

Ajunge zilei rautatea ei. (Matei 6, 34)

Sa nu incepeti prin a va fi frica de ceva, pe motiv ca nu sunteti indeajuns de puternici, fiindca “ajunge zilei rautatea ei“. Nu va temeti de ziua de maine, ziua de maine se va ingriji de ale sale. Celui ce v-a facut astazi sa va bucurati de pace duhovniceasca toate Ii sunt cu putinta. El nu va refuza nici maine aceasta pace. Nu va chinuiti de grija incercarilor prin care s-ar putea sa treceti, atunci cand acestea n-au aparut inca. Nu va lasati rapusi de nicio temere, nu cautati cu orice pret sa va aflati viitorul, sa vi-l ghiciti, alungati cat mai departe de voi orice spaima, cu credinta in Dumnezeu si cu convingerea ca El va va ajuta la nevoie. Incredintati-va Domnului intru totul, cu nestirbita credinta, cu convingerea ca, daca va fi sa va incerce, va va da si puterea de a face fata incercarii.

Domnul „implineste toate trebuintele noastre, dupa bogatia Sa, cu slava” (cf. Filipeni 4, 19).

Infatisati-va Domnului cu toate ale voastre; daca ati pus mana pe coarnele plugului, nu va mai uitati inapoi, nu va incurcati in amanunte, aveti taria ca, dupa ce ati capatat incredere in El, sa asteptati in liniste, cu deplina speranta si deplina supunere, sa se faca voia Lui. Nu uitati ca vi se da putere sa va purtati crucea astazi, nu maine. Un om care cazuse intr-o adanca deznadejde, spunandu-i altuia grijile sale, l-a intrebat: „De ce mi-o fi oare atat de ingrozitor de greu?” „Pentru ca, i-a raspuns acela, ai adaugat grijii de ziua de azi si grija zilei de maine. O porti si pe aceasta pe umerii tai, desi ea ii revenea numai lui Dumnezeu“.

Cand tii seama doar de puterea ta, ajungi sa cazi in ne­putinta; puterea lui Dumnezeu pe toate le ridica prin atot­puternicia Sa.

***

De ce esti mahnit, suflete al meu? Si de ce-n adancul meu ma tulburi? (Psalm 41, 5)

Sufletul meu este mahnit, recunoaste psalmistul, si continua: toate talazurile si valurile Tale au trecut peste mine“, ceea ce explica starea in care se afla. Exista momente cand si sufletul credincios se umple de mahnire; peste el trec valuri, unul dupa altul, se simte apasat de neintelegere, de nepasarea semenilor, de deznadejde si de esecuri si atunci apare, ca si la David, intrebarea: „De ce umblu eu mahnit, de ce este atat de putina bucurie in viata mea? Ne plangem lui Dumnezeu insusi, nu oamenilor, dar orice plangere pe care o indreptam catre Dumnezeu sa se prefaca in cuvant de lauda.

Va incepe sa adie asupra noastra Duhul Mangaietor, Ca­re va aduce o alta stare sufleteasca si ni se vor drege strunele sparte si sufletul isi va aduce aminte indata de bunatatea si ajutorul lui Dumnezeu. „Ziua porunci-va Domnul mila Sa; noaptea cantarea Lui va fi cu mine” (Psalm 41,8), pentru ca sa incheie zicand, cu convingere: „Pune-ti nadejdea in Dumnezeu, ca Lui ma voi marturisi, Dumnezeul meu e mantuirea fetei mele“.

Suflete mahnit, ridica-te deasupra multimii grijilor si amaraciunilor tale, uita-te fara frica la acele talazuri, care se ridica uneori in jurul tau, tine minte ca prin ele ti se deschide calea pe care trebuie sa o urmezi si ca deasupra lor straluceste „lumina si adevarul Lui“, care „te vor duce in muntele Sau cel sfant si la locasurile Sale” (cf. Psalmi 42, 3). Invata-te sa dai slava si jelania ta va inceta. Nadajdu­ieste, si mahnirea va disparea.

SURSA: “Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu – 366 Cuvinte de folos pentru toate zilele anului“, Editura Sophia, 2008

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe:

Статьи на русском языке

Статьи на русском языке