Înainte de Creta erau două tabere în Biserică: ortodocșii și ecumeniștii. Aveau comuniune, deși nefiresc, pentru faptul că nu propovăduiau erezia la nivel sinodal, în numele Bisericii (e vorba de ecumeniști). După Creta, tabăra ortodocșilor a fost anulată, prin faptul că ecumeniștii au oficializat erezia în numele Bisericii.

Nu Biserica a vorbit in Creta, în 2016, ci au vorbit ecumeniștii din ea!

Nu Biserica a vorbit in Creta, în 2016, ci au vorbit ecumeniștii din ea!

Biserica a vorbit în numele tuturor, sinodal, oficial. Acuma dacă taci, dacă nu te dezici, e valabil și pentru tine. Căci e hotărâre sinodală, învățătură oficială. La Creta ne-au făcut una cu ei, prin metoda aceasta că au impus sinodal, oficial, aceste erezii. Bineînțeles prin viclenie și samavolnicie. Dar e oficial, e valabil pentru toți. Acum dacă nu te dezici, dacă nu te desparți de ei, rămâi în aceeași tabără cu ei. Nu trebuie să-ți dai tu consimțământul, că ori și cum ei au hotărât pentru tine și peste tine. Ești de al lor. Ești membrul Bisericii, acolo s-a hotărât,… gata. Ești una cu ei.

Ca să nu fii cu ei și ca ei, trebuie să te dezici de ei, să te desparți de ei. Singura metodă care te delimitează de ei, la ora asta, este întreruperea comuniunii. Comuniune-unire-unitate a acelora care au aceeași credință. Prin întreruperea comuniunii cu ecumeniștii, nu te desparți de Biserică, căci nu ei sunt Biserica, ci ei o stăpânesc acuma în chip samavolnic. Dacă spui că nu crezi ca ei, dar rămâi în tabăra lor, adică cu ei, nu faci nimic, pentru că ei au hotărât în numele Bisericii, ca instituție și e valabil orișicum și pentru tine, căci ești unit cu ei, ești în tabăra lor.

Doar întreruperea comuniunii cu ei te poate delimita de ei, te pune în altă tabără, în tabăra ortodocșilor, cum era înainte de Creta. Și nu te scoate din Biserică, ci te desparte de ecumeniști care sunt și ei în Biserică dar nu sunt Biserica, ci vrășmașii ei. Deci, pentru că nu ei sunt Biserica (nu ecumeniștii), ci doar o stăpânesc la ora asta, prin întreruperea comuniunii nu te desparți de Biserică, ci de ecumeniștii din ea.

Ei sunt în schismă cu Biserica, prin erezia lor, deși o conduc/o stăpânesc. Noi, nu trebuie să ne despărțim de Biserică, prin comuniunea cu ecumeniștii. Ei au arborat la Creta pe turnul Bisericii steagul ecumenismului, dar Biserica nu-i a lor. Nu ei sunt Biserica. Dacă rupem comuniunea cu ei, nu ne despărțim de Biserică, ci rămânem în ea, rămânem cu Hristos Domnul și cu Sfinții și nu ne unim cu ecumeniștii (exact ceea ce au urmărit ei la Creta), să ne facă una cu ei. Să ne pună nouă în cârcă, prin intermediul Sinodului sau a Bisericii, Sinodul fiind o unealtă, un instrument prin care Biserica lucrează, învățăturile lor eretice, să ni le impună, prin instituția sau organul Bisericii, fără consimțământul nostru, pe care nu-l pot obține de la noi de bună voie. Ci cu sila adică. Obligatoriu. Dar să nu acceptăm. Iar dacă acceptăm comuniunea cu ecumeniștii, ne despărțim de Biserică, de Hristos Domnul și de Sfinți.

Cedăm Biserica în mâinile vrășmașilor. E o cursă pe care ne-au întins-o la Creta.S-au cocoțat în vârful Bisericii, au vorbit în numele ei și al nostru (că-i Biserica noastră) și acum ne amenință că dacă nu-i urmăm intrăm în schismă. Dar nu Biserica a vorbit la Creta, ci ecumeniștii din ea. Nu Dumnezeu a vorbit acolo, ci ecumeniștii.

Dacă rupem legătura cu cei din Creta, nu rupem comuniunea cu Biserica, ci cu ecumeniștii care au vorbit în Creta. Comuniunea, care se manifestă prin rugăciune în comun, prin împărtășirea împreună, este condiționată în mod absolut de mărturisirea comună a Dreptei Credințe. Asta e o condiție pe care o impune Biserica, o cere Biserica. Dacă ecumeniștii au altă credință, cum poți păstra comuniunea cu ei? Și atunci ce au făcut ecumeniștii în Creta? Sau ce fac după Creta? Nu-ți mai cer să mărturisești ca ei, ci doar să păstrezi comuniunea cu ei. Cum, dacă tu crezi altceva? Prin rugăciune, prin împărtășire împreună. De ce? Pentru că prin asta te țin în comuniune cu ei, te fac părtaș la erezia lor, care în esență este hulă împotriva Adevărului.

Deci, dacă nu te pot face să te lepezi pe față de Credința ta, au găsit o modalitate mai ascunsă de a te face părtaș la erezie, prin comuniune. Căci tu prin comuniune cu ei faci faptele pe care nu le poți face decât cu aceia de aceeași credință cu tine. Și deci prin faptele tale mărturisești un lucru contrar cu crezul tău. Adică una crezi și alta faci. Asta au făcut în Creta.

 Preot Claudiu Buză