Selectați pagina

Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos: Dumnezeu se face om, pentru ca pe omul cel pământesc să-l îndumnezeiască

Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos: Dumnezeu se face om, pentru ca pe omul cel pământesc să-l îndumnezeiască

Praznicul Naşterii Domnului este prilej de mare bucurie duhovnicească pentru noi, creştinii.

Dumnezeu se face om, pentru ca pe omul cel pământesc să-l îndumnezeiască, după cum auzim în cântările bisericeşti: “Să mergem, să întâmpinăm pe Ziditorul, Cel ce vine pe pământ, răsărind din Fecioara: cu curăţie să ne luminăm, cu fapte bune să strălucim, cu frică şi cu bucurie să ne gătim a privi cu ochii minţii pe Hristos, ajuns Prunc, care ne îndumnezeieşte pe noi oamenii, din milostivirea cea mare”. Iar în altă cântare se spune că la taina naşterii Domnului nostru Iisus Hristos participă cerul şi pământul, steaua şi peştera, oraşul şi pustia: “Betleeme, pregăteşte-te, cetate a Sionului, cântă! Bucură-te pustie, care ai vestit de mai înainte bucuria; că steaua merge înainte în Betleem, vestind pe Hristos, Cel ce vine să se nască, şi peştera primeşte pe Cel întru totul neîncăput, iar ieslea se împodobeşte, ca să primească Viaţa cea veşnică”.
Naşterea Domnului, spune Sfântul Maxim Mărturisitorul, împarte istoria omenirii în două: până la Hristos şi după Hristos, iar Sfântul Ioan Damaschin arată ca deşi Eclesiastul (1, 9-10) spusese că nu-i “nimic nou sub soare”, totuşi un eveniment nou a fost întruparea Cuvântului, care “este Dumnezeu desăvârşit şi se face om desăvârşit”, singurul sub soare, prin care se arată puterea cea mare şi nesfârşită a lui Dumnezeu.
Întruparea Mântuitorului constituie centrul istoriei, marchează sfârşitul unei epoci şi începutul unei alte epoci. Pentru Sfântul Apostol Pavel, dar şi pentru gândirea creştină autentică, momentul venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu este centrul tuturor celorlalte evenimente istorice. Trecutul şi viitorul primesc sens numai în lumina acestui eveniment unic şi ireparabil.

“Ziua de naştere a Mântuitorului nostru este ziua de naştere a păcii”, spune un sfânt al Bisericii, întrucât Fiul lui Dumnezeu a venit pe pământ ca să împace pe om cu Dumnezeu şi pe oameni între ei. O frumoasă cântare bisericească ne îndeamnă: “Hristos se naşte, măriţi-L! Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L! Hristos pe pământ, înălţaţi-vă!”

Totul este bine când trăim în pace şi linişte, iar bucuria noastră este deplină când avem siguranţa zilei de mâine. Hristos a coborât din ceruri pentru ca noi să-i ieşim întru întâmpinare prin trăirea virtuţilor care duc la desăvârşire. Să avem aşadar mereu în inimile noastre fiorul cel sfânt trăit de magii care au mers să se închine Mântuitorului, aducând daruri celui ce S-a făcut om pentru ca noi să ne îndumnezeim prin credinţa şi faptele noastre.

Să rugăm împreună pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Domnul vieţii şi al păcii, să ne dăruiască toate cele de folos, bucurându-ne de sărbătoare întru mulţi şi fericiţi ani!

* Articol apărut în Ziarul Învierea, publicaţie editată de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Timişoarei, Anul XXI, Numărul 1, 1 Ianuarie 2010, pagina 3.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *