Selectați pagina

Moldova este transformată într-o gunoişte a produselor alimentare

Moldova este transformată într-o gunoişte a produselor alimentare

produse alimentareÎn Moldova este importat oficial şrotul din soia modificată genetic pentru hrana animalelor şi păsărilor, precum şi carnea crescută în baza acestui furaj. Ce produse, ce conţin OMG mai sunt aduse în ţara noastră nimeni nu ştie, deoarece nimeni nu verifică acest lucru, dar nici posibilităţi nu prea avem, deşi, oricît ar părea de straniu, acestea existau. Pur şi simplu, cineva, se pare că avea interesul să aducă pe piaţa noastră tot felul de deşeuri alimentar (aceeaşi situaţie este şi astăzi, reieşind din aprobarea recentă de a importa carne de animale bolnave). De aceea, în 2008, a fost lichidat singurul laborator de expertiză genetică din ţară a Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie.

Controlul importului – o necesitate

E interesant că la noi cu şrot sunt hrănite animalele şi păsările, carnea cărora este considerată biologic pură. În Rusia, spre exemplu, este interzis importul acesteia. Precum se ştie, soia se conţine în mai multe produse alimentare, însă în ţara noastră nimeni nu garantează că soia utilizată nu este modificată genetic.

Potrivit şefului direcţiei supraveghere farmaceutică veterinară şi furaje din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), Victor Pîslaru, soia şi produsele din soia sunt importate în Moldova în cantităţi mici, iar pentru a şti dacă ele sunt sau nu modificate genetic, este nevoie de un laborator special. Importul produselor ce conţin OMG este permis în baza unei autorizaţii eliberate de către Comisia Naţională pentru Securitate Biologică.

„Această producţie pentru hrana animalelor este importată, în special, din America de Sud, prin portul Constanţa, iar de acolo – cu transportul auto în Moldova, prin punctul vamal Leuşeni. Importatorul trebuie să deţină certificatul de proveninenţă, certificatul de calitate şi certificatul veterinar. De regulă, agenţii economici declară sub propria răspundere că produsul lor nu este modificat genitic. Dar statul trebuie să aibă posibilitatea de a depista OMG pe teritoriul republicii şi este nevoie de un control al importului”, a declarat interlocutorul.

Potrivit lui, este nevoie de o garanţie că OMG sau componentele lor nu vor fi prezente în produsele aliementare. Însă în UE, în ultimul timp, nu este reglementată foarte strict utilizarea furajelor modificate genetic (doar uilizarea directă), în SUA – acest lucru este destul de liberal, Argentina şi Brazilia cultivă şi utilizează OMG fără restricţii, iar carnea este exportată, inclusiv, în Moldova.

Cine importă?

Comisia naţională pentru securitate biologică a fost creată de guvern în 2003. Aceasta este condusă de ministrul adjunct al Mediului. Secretarul comisiei Veronica Josu a comunicat că comisia este convocată în măsură ce sunt depuse cereri de la agenţii economici. Pînă în prezent nu au fost solicitări pentru importul materialului fitotehnic sau seminţe. Din 2009, apar cereri pentru importul şrotului din soia modificată genetic.

„Cred că trebuie să ţinem cont de faptul că s-au schimbat condiţiile climaterice, din cauza cărora se simte un deficit de furaje, mai ales pentru păsări. Şrotul de soia este utilizat în calitate de supliment, datorită căruia se majorează productivitatea de ouă. În această perioadă, am primit 14 cereri, din care am acceptat opt. Cei care nu au primit autorizaţie, nu au prezentat setul complet de documente. Noi întotdeauna cerem studiul de risc privind utilizarea acestui produs, în care este indicată cota OMG. Conform legii, este permisă o pondere de 0,9%, dar noi admitem pînă la 5%, deoarece acesta nu este material semincer”, relatează dna Josu.

În studiul de risc scrie că pe teritoriul unde a fost utilizat aces şrot nu au fost depistate modificări în sănătatea omului. Însă savanţii ruşi, care se ocupă de OMG vorbesc despre riscuri majore a utilizării lor în furaje şi produse alimentare. În opinia lor, sunt necesare 40 de observaţii pentru a înţelege consecinţele consumului de produse cu OMG.

Secretarul comisiei a menţionat că întreprinzătorilor le vine greu să îndeplinească condiţia privind studiul de risc, de aceea, deseori, în comisie, ei sunt ajutaţi, oferindu-le trimiteri la site-urile europene cu studiile privind o anumită genă. Subsemnatul a făcut cunoştinţă cu lucrarea „Scientific opinion” („Opinie ştiinţifică”), în care se spune că studiul a fost solicitat în august 2009 şi publicat în octombrie 2012, de aceea, nu putem spune că a fost studiată influenţa acestui produs asupra sănătăţii omului.

Totuşi, au fost eliberate autorizaţii pentru patru companii – „VSG-Business Grup”, “Vadcom-Prim”, “ABC-Trust Company” şi “Safmadora-Grup” (o solicitare a fost respinsă). Initial, autorizaţiile erau eliberate pentru jumătate de an, iar acum – pentru cinci ani.

Ministrul nu este abilitat

Aici apar mai multe întrebări faţă de Comisia Naţională pentru securitate biologică. Cum poate elibera autorizaţii, dacă hotărîrile ei poartă doar un caracter de recomandare, deoarece ea nu este persoană juridică, nu are ştampilă şi foi cu antet. Autorizaţiile erau eliberate sub formă de scrisoare, semnată de ministrul adjunct. Autorizaţia propriu-zisă este eliberată de către ministrul mediului, care, de fapt, nu are asemenea împuterniciri. Şi după ce şrotul din soia cu OMG ajunge în Moldova, nimeni nu se interesează de soarta lui de mai departe.

În acest caz apare întrebarea: ce rol joacă aici ANSA? Deocamdată, nici unul. În prezent, se pregăteşte proiectul de lege privind introducerea intenţionată în mediu şi plasarea pe piaţă a organismelor modificate genetic, care, posibil, va împuternici ANSA să elibereze aceste autorizaţii în locul ministrului. După idee, Ministerul Agriculturii trebuie să ofere o estimare cît şrot este necesar în acest an şi dacă este necesar, în general? Timp de cinci ani de acţiune a autorizaţiilor eliberate, Moldova poate fi invadată de şroturi dubioase. Totodată, ANSA, trebuie să verifice marcajul acestor produse.

Pe ce furaje este crescută carnea?

Specialistul în domeniuil geneticii, academicianul, rectorul universităţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei Maria Duca este membru al acestei comisii. Ea declarat în repetate rînduri că trebuie respectată legea pentru ca în ţara noastră să existe un laborator de identificare a OMG. Spre exemplu, în Belarus există peste 200 de laboratoare (de stat, private şi universitare), acreditate pentru depistarea OMG. Dacă întreprinderea vrea să cumpere o anumită producţie, atunci ea trebuie să aibă posibilitatea să trimită o mostră pentru testare.

„Dacă nu putem interzice importul OMG, atunci măcar să introducem cerinţa obligatorie de a indica pe eticheta produsului cantitatea de OMG în produs, la fel ca şi cea de lipide, proteine şi glucoză. Dacă producătorii folosesc şrotul din soie motificată genetic şi obţin o producţie mai ieftină, atunci consumatorii trebuie să ştie că carnea a fost crescută pe şroturi din soia cu OMG şi să aibă dreptul de a alege.

Spre exemplu, în SUA sunt magazine, unde se vînd produse mai ieftine, ce conţin OMG şi consumatorii, procurîndu-le, sunt informaţi despre acest lucru. Totodată, sunt magazine cu produse din segmentul de preţuri mai înalte, unde asemenea marfă nu se vinde. Ia la noi produsul curat şi cel crescut pe bată de OMG costă la fel şi nu por fi diferenţiate. Între timp, ingineria genetică şi modificarea plantelor – este o tehnologie nouă, destul de progesistă şi nu poate fi inofensivă. Ea aduce mari venituri pentru ei, care o promovează. Dar aceasta are şi laturi negative, care, deocamdată, sunt puţin studiate”, spune Maria Duca.

Utilajul scump nu este folosit

Laboratorul universitar are utilaj pentru depistarea OMG, conform normativelor UE. Acesta poate depista atît prezenţa OMG, cît şi cota lor în produs. Dar şi această analiză simplă este foarte costisitoare. Conform normelor internaţionale, o analiză costă circa 100-200 de euro, în funcţie de numărul testelor şi de faptul ce trebuie depistat. Cu ajutorul acestui utiilaj, uneori, studeţii fac lucrări de laborator. Însă acesta ar putea fi utilizat şi pentru necesităţile economice ale ţării. Maria Duca a făcut stagierea în SUA în acest domeniu şi a scris patru cărţi. Iar la AŞM şi-a apărat disertaţia pe tema OMG.

„Acest domeniu ne interesează foarte mult şi este foarte actual, dar, din păcate, i se acordă prea puţină atenţie. Pentru ca laboratorul nostru să efectueze testele pentru agenţii economici, ea trebuie acreditată, fapt ce costă bani enormi. Însă toate proiectele de asistenţă financiară de peste hotare sunt îndreptate spre perfecţionarea legislaţiei, care la noi este destul de bună (e altceva, că nu este respectată) şi desfăşurarea diferitelor seminare, pentru care sunt cheltuite mijloace semnificative. Iar astăzi legislaţia este modificată din nou .De ce? Este important să existe un mecanism de implementare a legii. Din 2002, cu ajutorul finanţării externe, putea fi creat un laborator pentru întreaga ţară”, consdieră savantul.

Sursa: noi.md

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe: