Selectați pagina

Moldova este gata de un salt în ce privește efectuarea plăţilor fără numerar

Moldova este gata de un salt în ce privește efectuarea plăţilor fără numerar

carduri 2Statul încearcă de mai mulţi ani să înveţe companiile moldoveneşti să transfere salariile pe carduri bancare, punctele comerciale – să instaleze terminale, iar mediul de afaceri – să implementeze proiecte cu prototipul „portmoneului electronic”. Acest car, cîte puţin, se mişcă, dar, în opinia experţilor din sectorul bancar, nu chiar atît de repede.

Pentru accelerarea procesului, Banca Naţională a elaborat Legea cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică, care a intrat în vigoare luni. Legea este menită să sporească nivelul şi volumul plăţilor fără numerar din ţară. Documentul conţine noţiunea despre moneda electronică, precum şi Regulamentul privind două categorii noi de furnizori ai serviciilor nebancare: prestatorii de servicii de plată şi emitenţii de monedă electronică. Potrivit preşedintelui BNM, Dorin Drăguţanu, în afara băncilor şi prestatorilor de servicii de plată, serviciile de plată (după obţinerea licenţei) pot fi prestate şi de furnizorii de servicii poştale, precum şi operatorii de telefonie mobilă. Totodată, Legea stabileşte aspecte importante ce ţin de apărarea drepturilor şi intereselor consumatorilor. BNM promite că oamenii vor beneficia de servicii de plată mai ieftine şi mai calitative.

Forumul profesioniştilor 

Pentru a elabora o strategie corectă de dezvoltare a pieţei plăţilor în baza noii legislaţii, recent a fost creat Consiliul Naţional de Plăţi. Din acesta fac parte reprezentanţi ai conducerii BNM, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Inspectoratului Principal Fiscal de Stat, Asociaţiei Băncilor din Moldova şi Centrului de Guvernare Electronică. Ulterior, din el vor mai face parte şi reprezentanţi ai altor organizaţii ce prestează servicii de plată, emitenţi de monedă electronică, care au obţinut licenţa BNM. Consiliul este condus de vicepreşedintele Băncii Naţionale, Emma Tăbîrţă.

„Consiliul va monitoriza cererea pe piaţa plăţilor fără numerar în scopul satisfacerii nevoilor consumatorilor finali, – spune Dorin Drăguţanu. – De asemenea, el va promova instrumente ale plăţilor fără numerar mai sigure şi mai accesibile şi va implementa noi sisteme de plată”. Apropo, noul sistem deja a fost lansat. La 17 septembrie, la Orhei, a fost lansat sistemul de plăţi online MРay, cu ajutorul căruia, locuitorii Moldovei vor putea achita online diverse servicii publice.

Emma Tăbîrţă a menţionat că „crearea consiliului constituie doar un pas pentru realizarea proiectului de modernizare a plăţilor electronice şi dezvoltarea ulterioară a monedei electronice, care a fost lansată în anul 2009, împreună cu Banca Mondială”.

Experţii financiari spun că, pentru stimularea plăţilor fără numerar trebuie extinsă reţeaua de recepţionare a lor, limitată utilizarea numerarului, precum şi exclusă discriminarea prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar. De exemplu, acum locuitorii Moldovei scot numerarul din bancomate fără procente, iar dacă achită cu cardul, atunci se aplică un comision de 1,5-2%. Totodată, consiliul intenţionează să acorde facilităţi fiscale atît utilizatorilor de servicii de plată, cît şi comercianţilor care susţin aceste instrumente.

Cînd vor fi limitate plăţile în numerar?

Experţii spun că dezvoltarea sistemului de plăţi fără numerar este o sarcină primordială nu numai pentru Moldova, dar şi pentru majoritatea ţărilor lumii. Motive sînt multe. Aceasta e şi reducerea cheltuielilor la rulajul banilor în numerar, şi o anumită protecţie financiară a consumatorului, şi reducerea nivelului de criminalitate. Dar cel mai important este că, majorînd volumul plăţilor fără numerar, statul face plăţile transparente, fapt ce contribuie la ieşirea economiei din „umbră”. Iar, spre exemplu, în cazul limitării sumelor de plăţi în numerar, noi vom vedea mărimea reală a pieţei secundare imobiliare, pieţei auto etc. Încă o latură pozitivă a plăţilor fără numerar în masă este că băncile vor obţine bani ieftini, pe care acum nu-i au.

Ce paşi concreţi o aşteaptă pe Moldova în calea dezvoltării pieţei fără numerar, deocamdată, nu se ştie. Bancherii spun că, de exemplu, asemenea ţări ca Finlanda, Canada, Austria, Franţa Belgia au înăsprit cerinţele de încasare şi păstrare a banilor cash. Iar Coreea, Mexicul, Italia, Grecia, SUA, Olanda, Suedia, Norvegia au utilizat măsuri de stimulare şi cerinţe legislative faţă de punctele comerciale de a accepta în mod obligatoriu cardurile plastice. În special, în aceste ţări a fost oferită finanţare pentru inovaţiile în domeniul plăţilor, facilităţi la plata TVA.

Alte state au mers pe altă cale. Acolo, a fost redus brusc volumul plăţilor în numerar din contul achitării obligatorii a salariilor pe conturi bancare sau pe carduri achitate la nivel corporativ şi de stat. Adică, „plasticul” bancar a devenit obligatoriu pentru 100% din locuitorii ţării. În Moldova de asemenea, se observă această tendinţă.

Există şi metode mai dure. Astfel, în unele ţări, au fost stabilite cerinţe la plata fără numerar a mărfurilor, lucrărilor sau serviciilor, costul cărora depăşeşte o anumită sumă. De exemplu, în Italia a fost introdusă interdicţia de achitare în numerar a cumpărăturilor mai mari de o mie de euro, în Grecia – de peste 1,5 mii de euro, în Franţa – peste 3 mii de euro.

Unele dintre aceste măsuri ar putea fi aplicate şi în Moldova. Mai ales că la noi sînt create premise pentru piaţa fără numerar. Majoritatea populaţiei active a fost transferată la salarii prin card bancar, iar numărul de carduri bancare emise de către bănci, la finele celui de-al doilea trimestru al anului 2013, a depăşit 1,086 milioane de unităţi.

Potrivit BNM, la finele lunii iunie 2013, reţeaua de recepţionare a cardurilor bancare a atins 11043 de instalaţii speciale, majorîndu-se cu 16,5% faţă de situaţia la finele lunii iunie 2012. Astfel, în ţară funcţionează 9984 POS-terminale (+17,5% faţă de situaţia la finele semestrului I al anului 2012), 91 imprintere (-1,1%) şi 968 bancomate (+9,6%). Ponderea rulajului fără numerar în volumul total al vînzărilor şi în volumul serviciilor acordate populaţiei, obţinut din utilizarea cardurilor şi banilor electronici, creşte treptat.

Însă, totodată, moldovenii preferă să achite în numerar, chiar şi în cadrul proiectelor salariale, de aceea este încă actuală problema sporirii încrederii populaţiei faţă de instrumentele de plată fără numerar. Însă Moldova nu e singură în această problemă – aceeaşi situaţie este şi în alte ţări CSI.

Experţii, de asemenea, afirmă că noi, deocamdată, avem indicatori mai mici faţă de alte ţări europene, dar aceasta se explică, în primul rînd, prin formarea şi dezvoltarea pieţei cardurilor bancare. În ţările dezvoltate din Europa şi America această perioadă constituie peste 60 de ani, pe cînd Moldova se ocupă de această chestiune aproape 15 ani.

În următorii ani va trebui depus mult efort pentru dezvoltarea sistemului de plăţi fără numerar. Printre sarcinile principale sînt: extinderea cercului de agenţi economici, care oferă populaţiei posibilitatea de achitare fără numerar a mărfurilor, lucrărilor, serviciilor, precum şi dezvoltarea infrastructurii tehnice şi informaţionale pentru efectuarea plăţilor.

Nu în ultimul rînd este şi chestiunea privind implementarea tehnologiilor de efectuare de către populaţie a plăţilor fără numerar la distanţă. Terminalele mobile multifuncţionale şi accesul la reţeaua internet cu viteză sporită deja au devenit atribute obişnuite pentru milioane de oameni din lume. Iar serviciile electronice constituie o direcţie ce se dezvoltă foarte activ în sfera bancară. Potrivit unor prognoze, cu ajutorul tehnologiilor mobile, către anul 2016, locuitorii Pămîntului vor efectua cumpărături de cel puţin 617 miliarde de dolari, iar astfel de tehnologii vor fi utilizate în mod regulat de jumătate de miliard de oameni.

Sursa:  NOI.MD

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe:

Статьи на русском языке

Статьи на русском языке