Selectați pagina

Minunata lume nouă a cipurilor şi biometriei: Dispozitive care ne spun cum ne simţim

Minunata lume nouă a cipurilor şi biometriei: Dispozitive care ne spun cum ne simţim

Un domeniu apropiat de cel al recunoaşterii faciale este cel al urmăririi expresiei faciale, vocii, mişcării ochilor etc şi stabilirii cu ajutorul acestora a dispoziţiei sufleteşti a unei persoane. Cei care lucrează în domeniul publicitar, cercetătorii din domeniul medical şi profesorii sunt interesaţi de tehnologie.

Dispozitive gândite să vină în sprijinul şoferilor

De pildă, având ca scop reducerea accidentelor rutiere grave şi letale în care sunt implicate maşinile sale, compania Volvo testează în prezent un sistem menit să-i depisteze pe şoferii somnoroşi sau neatenţi monitorizând dacă închid sau nu ochii. Sistemul utilizează un senzor plasat în tabloul de bord care poate detecta în ce direcţie sunt îndreptaţi ochii şoferului, cât sunt de deschişi, unghiul şi poziţia capului. ,,Acest lucru va permite şoferului să se bazeze mai mult pe maşina lui şi să ştie că-l va ajuta când va avea nevoie”, afirmă inginerul Per Landfors de la compania Volvo.

Ledurile dispozitivului emit o lumină infraroşie către şofer, care este în afara lungimilor de undă vizibile pentru ochiul uman, cu alte cuvinte tehnologia va funcţiona fără a incomoda şoferul. Alte aplicaţii ale acestei tehnologii ar putea include sisteme de iluminat adaptabile, care vor putea să-şi ajusteze direcţia în funcţie de direcţia în care se uită şoferul; ar putea, de asemenea, să recunoască persoana care se află la volan şi să ajusteze poziţia scaunului în consecinţă, deşi fără o scanare a retinei.

Compania nu a anunţat nici o dată pentru introducerea de astfel de vehicule la vânzare, însă a declarat în martie 2014 că l-a instalat deja în unele din maşinile pe care le foloseşte pentru teste.

Urmărirea mişcării ochilor nu este singura metodă prin care se poate ‘sări’ în ajutorul şoferilor. La Universitatea Nottingham Trent din Marea Britanie cercetătorii lucrează la un proiect pentru a îmbunătăţi siguranţa pe şosele. Ei caută să încorporeze în scaunul şoferului un dispozitiv de urmărire a activităţii musculare a inimii pentru a detecta bătăile cordului şi a stabili când şoferul este prea obosit, sau mai rău, când este pe cale să adoarmă.

Tehnologia foloseşte circuite integrate care sunt inserate în scaun, numite circuite integrate electrice potenţiale. Acestea pot măsura bătăile inimii şi pot oferi alte informaţii despre sănătatea şi vigilenţa şoferului. Cercetătorii reflectează asupra posibilităţii ca dacă aceste informaţii se dovedesc a fi periculoase, computerul maşinii să poată prelua controlul asupra maşinii în locul şoferului.

Senzorul urmăreşte anumite puncte de pe faţa şoferului şi după poziţia lor stabileşte starea acestuia: mânie, dezgust, frică, fericire, stare neutră, tristeţe, surprindere.

Senzori de emoţie

Pentru a spori siguranţa la volan, cercetătorii de la Şcoala Politehnică Federală din Lausanne, Elveţia, în colaborare cu PSA Peugeot Citroen, au construit un dispozitiv prototip care identifică emoţiile şoferului. Dispozitivul utilizează o cameră video cu infraroşii plasată în spatele volanului pentru a filma chipul şoferului.

Sistemul dezvoltat de cercetătorii elveţieni poate identifica emoţii precum frică, mânie, bucurie, tristeţe, dezgust, surprindere sau bănuială. Tehnologia ar putea fi folosită în medicină, comerţ, jocuri şi siguranţa şoferului. ,,Ştim că pe lângă oboseală, starea emoţională a şoferului este un factor de risc. Mai ales iritarea îi poate face pe şoferi mai agresivi şi mai puţin atenţi”, afirmă cercetătorii.

Cercetătorii din grupul Affective Computing de la Institutul pentru Tehnologie din Massachusetts (MIT) lucrează la un program şi mai complex şi se concentrează pe explorarea potenţialului legăturilor emoţionale umane cu maşinile. AutoEmotive este cel mai nou şi unificator proiect al lor. Astfel, o călătorie cu maşina pe distanţă lungă poate fi plictisitoare doar cu un radio drept companie, iar dacă şoferul este stresat sau obosit călătoria poate deveni periculoasă. O maşină care ar putea înţelege sentimentele şoferului ar putea preveni un accident, folosind datele emoţionale culese pentru a emite semnale de avertizare. Senzorii ar putea fi plasaţi în volan şi portieră pentru a culege semnale electrice de la mâini, iar o cameră video montată în parbriz ar putea analiza expresiile faciale.

Concret, dacă şoferul manifestă stres, senzorii coordonaţi ai vehiculului ar putea tempera lumina şi muzica sau ar putea spori lumina farurilor pentru a compensa vederea slabă. O stare abătută a unui şofer poate fi comunicată ca un avertisment altor şoferi prin schimbarea culorii vehiculului.

Cercetătorii cred că este posibil ca acest concept să ajungă la publicul larg şi au primit semnale de interes din partea producătorilor. ,,Am testat deja majoritatea senzorilor”, afirmă Javier Rivera, cercetător MIT şi conducătorul proiectului. ,,Suportul tehnic necesar poate fi încorporat cu uşurinţă în maşini. Majoritatea maşinilor au oricum camere video; acum doar este nevoie de mai mult pentru a captura fiziologia. Această operaţiune s-ar putea face într-un mod discret”.

Nu este nevoie să aşteptăm apariţia acestor vehicule, pentru că senzorii de emoţie inundă deja piaţa, folosind o gamă tot mai mare de măsurători ale dispoziţiei pentru a fi utile în diverse aplicaţii. De pildă, a apărut puloverul dotat cu senzori care, pe baza variaţiilor în stimularea pielii, stabileşte sentimentele persoanei care-l poartă.

Puloverul de dispoziţii este unul special care poate simţi şi arăta instantaneu care sunt sentimentele unei persoane. El a fost creat de designerul Kristin Neidlinger. Puloverul foloseşte o tehnologie răspuns galvanic al pielii: senzorul de pe mână va citi nivelul de agitaţie a unei persoane, iar ledul din gulerul înalt va exprima diferite culori, în funcţie de informaţiile primite. Turcoaz înseamnă liniştit, albastru înseamnă calm, mov înseamnă îngrijorat, iritat, roşu înseamnă nervos sau îndrăgostit, galben înseamnă extatic, fericit.

Beyond Verbal Communications Ltd. cu sediul la Tel Aviv, o companie care se ocupă cu crearea de software pentru recunoaşterea vocală, va lansa o aplicaţie care poate interpreta starea de spirit a unei persoane pe baza unei analize vocale. Utilizatorii aplicaţiei Moodies trebuie să vorbească circa 20 secunde la microfon, urmând ca pe baza informaţiilor preluate să fie realizată o analiză emoţională. Rezultatul poate fi trimis pe Facebook, Twitter sau pe adresa de e-mail.

Potrivit companiei, aplicaţia Moodies poate fi utilizată pentru a identifica situaţii de fraudă, pentru a realiza controale în aeroporturi, pentru a analiza vocea unui candidat în timpul interviului, pentru a veni în ajutorul operatorilor telefonici. Amir Liberman, fondatorul Nemesysco, implicat în dezvoltarea aplicaţiei, a declarat că se pot utiliza 120 parametri vocali ce pot fi corelaţi cu emoţiile umane. Prin folosirea algoritmilor, tehnologia poate identifica anumite tipare sau anomalii şi le poate asocia cu diferite stări emoţionale, precum stres, entuziasm sau confuzie. El a mai declarat – pare a fi o adevărată mantră a susţinătorilor tehnologiei – că beneficiile oferite de Moodies prevalează asupra oricărei încălcări a vieţii particulare.

Dan Emodi, vice-preşedintele de marketing al companiei Beyond Verbal Communications Ltd., a afirmat că în spatele acestei aplicaţii se află mai mult de 3 ani de cercetare. Pe baza informaţiilor oferite de utilizatori s-a stabilit că aplicaţia are o rată de acurateţe de 80%. Pe de altă parte, anumiţi specialişti în interpretare vocală şi-au arătat preocuparea faţă de acurateţea analizei, în timp ce Gwendolen Morgan, asociată a firmei de avocatură Bidmans LLP, este îngrijorată de încălcările anumitor clauze privind confidenţialitatea şi dreptul la intimitate, în funcţie de modul în care se efectuează, foloseşte şi distribuie analiza.

Citirea expresiei faciale

Metoda care se dezvoltă cu cea mai mare repeziciune este stabilirea stării de spirit, a emoţiilor şi sentimentelor pe baza citirii expresiei faciale a unei persoane. Mai multe grupuri de lucru fac cercetări în acest domeniu şi elaborează programe. Unul dintre acestea este Affectiva, care a derivat din grupul Affective Computing în urmă cu 3 ani. La acea vreme, compania a strâns o bază de date de peste un miliard de expresii faciale, pe care o foloseşte ca să alcătuiască algoritmi prin care se pot recunoaşte şi clasifica emoţiile de bază, precum fericire sau mânie, cu o precizie de peste 90%.

Tehnologia lor de vârf, Affdex, a fost adoptată rapid de companiile de publicitate, care o folosesc pentru a testa reacţiile la campaniile lor şi a le modifica în consecinţă. Partenerii de cercetare a pieţei au standardizat întrebuinţarea ei pentru anumiţi clienţi, precum PepsiCo şi Unilever. ,,În trecut, această tehnologie exista doar în laboratoare din cauza costului ridicat şi intervalului de timp mare până la obţinerea rezultatelor”, explică Nick Langeveld, director executiv al companiei Affectiva. ,,Am rezolvat aceste probleme: costul este foarte scăzut pentru că serviciul este pe reţea, şi rezultatul se poate obţine aproape imediat după ce sunt culese datele”.

Programul rival Emotient este specializat în recunoaşterea feţei şi a expresiilor faciale, dar ţinta sa principală este sectorul de vânzări cu amănuntul. Actualmente programul este în probe în magazine, identificând cu precizie 44 mişcări faciale prin care se monitorizează reacţiile emoţionale ale personalului şi cumpărătorilor, ca şi informaţie demografică incluzând vârsta şi genul. Beneficiile unui astfel de program sunt evidente, de la mulţumirea clientului la starea de spirit a angajatului, iar firma producătoare afirmă că parteneri de vânzări cu amănuntul intenţionează să introducă permanent sistemul.

Medicii sunt şi ei interesaţi de posibilităţile tehnologiei. Dr. Erik Viirre, neuropsiholog din San Diego, consideră că a venit momentul să se introducă aceste facilităţi în practica clinică: ,,De vreme ce atât de multe medicamente enumeră riscul de sinucidere ca efect advers posibil, cred că ar trebui să utilizăm biosenzori. În psihiatrie există o presiune mare pentru introducerea lor. Bolile mintale ar putea fi observate mult mai repede şi s-ar putea folosi această tehnologie pentru a stabili tratamentul”. Viirre susţine că utilizarea a diverşi senzori combinată cu scanarea creierului, testele genetice şi sesizarea emoţiei ar putea îmbunătăţi considerabil tratamentul.

Brăţara cu senzor produsă de Affectiva poate depista, de exemplu, stările copiilor cu autism sau crizele de epilepsie chiar înainte de declanşarea lor. Senzorul stochează sau transmite nivelul de stres sau agitaţie a purtătorului ei pe parcursul întregii zile, dând medicilor, îngrijitorilor şi pacienţilor înşişi un nou instrument pentru observarea reacţiilor. Producerea brăţării pentru vânzare a fost oprită în aprilie 2013, grupul afirmând că se concentrează pe construirea de programe de calculator de analiză a expresiilor faciale.

Însă senzorii de emoţie sunt în prezent limitaţi la capacitatea lor de a face diferenţa între expresiile nuanţate, afirmă Tadas Baltrusaitis de la Laboratorul de Computere al Universităţii din Cambridge, care a publicat studii pe această temă: ,,Este uşor să instruieşti un calculator să recunoască emoţiile de bază, precum frica sau mânia. Este mult mai dificil să recunoască stări emoţionale mai complexe, care ar putea să depindă şi de gradul de cultură, precum confuzie, interes şi concentrare”.

Dar el afirmă că există posibilităţi de a progresa rapid: ,,Domeniul este relativ nou şi doar recent a fost posibilă recunoaşterea emoţiilor în mediile din lumea reală cu un anumit grad de precizie. Abordările se îmbunătăţesc cu fiecare an care trece, conducând la recunoaşterea de către maşini a expresiilor mai subtile”. Baltrusaitis adaugă că senzorii combinaţi – ca AutoEmotive – care culeg semnale de la piele, puls, chip, voce şi altele ar putea fi cheia progresului acestor dispozitive.

În faţa criticilor ce vizează încălcarea intimităţii şi a dezvăluirilor programelor guvernamentale de urmărire, companiile depun eforturi pentru a linişti publicul larg. Affectiva şi Emotient susţin vehement că toate datele pe care le deţin au fost adunate cu permisiunea subiecţilor, în timp ce ultima apără întrebuinţarea programului de recunoaştere în magazine spunând că nu înregistrează amănunte personale. Însă potrivit specialistului în sisteme de informaţie şi futuristului Chris Dancy, tehnologia este predispusă la abuz: ,,Cred că deja sunt utilizate variante [ale acestor programe] în locuri precum aeroporturi şi noi nu vom şti niciodată. Nu-mi pot imagina că un sistem care face citiri ale minţii mele pentru o companie îndepărtată ar fi folosit pentru scopuri bune. Este o cale întunecată”.

Producătorii pretind că ei controlează strict utilizarea senzorilor, însă tehnologia recunoaşterii faciale se răspândeşte cu repeziciune. Supermarketul Tesco din Marea Britanie s-ar putea trezi cu un proces pentru introducerea ei în magazine fără permisiune, în timp ce poliţia din San Diego a emis discret o aplicaţie pentru telefon.

‘Furarea dispoziţiei’ a devenit o practică populară printre curioşii în cele ale tehnologiei şi a dat naştere unor aplicaţii pline de succes. Membrii mişcării Sinele Definit (Quantified Self) din Londra au creat instrumente precum Mood Scope şi Mappiness, care ajută utilizatorul să-şi potrivească starea mintală cu evenimentele externe. Hackerii şi producătorii au dobândit un instrument şi mai puternic în martie 2014, când dispozitivul OpenBCI a făcut disponibile undele creierului de pe electroencefalogramă pentru oricine are calculator, la un preţ redus.

Aplicaţia Mappiness stabileşte gradul de fericire şi variaţiile acestei stări în timp şi în diferite circumstanţe, după informaţiile pe care i le oferă persoana respectivă.

Pe măsură ce maşinile devin tot mai inteligente şi diferite industrii îşi unesc eforturile, tendinţa este ca totul să devină disponibil marelui public, inclusiv emoţiile şi gândurile noastre. Dar toate aceste prezintă avantaje reale pentru noi ? Sau doar vor trivializa ceea ce omul are mai de preţ ?

Iosif Mocanu,  catacombeleortodoxiei.ro

Surse (în ordinea abordării subiectelor)
1. www.myfoxny.com, 19 martie 2014, ,,’Smart’ houses to become reality”
2. www.theguardian.com, 10 ianuarie 2014, ,,Child-tracking wristbands edge us closer to a dystopian future”
3. www.yoda.ro, 23 ianuarie 2014, ,,Un chip implantat în mâncarea din frigider îţi spune când expiră aceasta”
4. www.infowars.com, 20 martie 2014, ,,New York trains to install audio, video recorders”
5. www.ziare.com, 20 martie 2014, ,,Era smartphone-urilor începe să apună: Ce dispozitive revoluţionare urmează”
6. www.yoda.ro, 1 noiembrie 2013, ,,Hackerul care poate controla orice obiect din casă cu ajutorul unui microchip implantat sub piele”
7. www.lifesitenews.com, 4 martie 2014, ,,Barcondind embryos”
8. www.naturalnews.com, 29 martie 2014, ,,Tennesee State University forcing students to wear location-tracking ID badges”
9. www.reuters.com, 4 februarie 2014, ,,Florida lawmakers push bills banning biometric scans of school children”
10. www.naturalnews.com, 26 martie 2014, ,,Ethical questions arise over proposals to electronically track the elderly”
11. www.myfoxny.com, 1 martie 2014, ,,Face-recognition system unlocks doors at Manhattan complex”
12. www.dailymail.co.uk, 18 martie 2014, ,,There’s no escape from those embarrassing snaps now: Facebook reveals algorithm that can recognise face almost as well as a human”
13. www.nytimes.com, 1 februarie 2014, ,,When no one is just a face in the crowd”
14. www.autoguide.com, 17 martie 2014, ,,New Volvo safety tech tracks eye movement”
15. www.dailymail.co.uk, 17 martie 2014, ,,Cars could soon monitor our emotions: Device reads facial expressions to prevent road rage”
16. http://stirileprotv.com, 25 martie 2014, ,,Big Brother, made in China. Dragnea negociază pentru primul oraş din România ce va fi monitorizat cu un sistem ca-n filme”
17. www.zf.ro, 15 martie 2014, ,,Aplicaţia care îţi spune cum te simţi”
18. http://edition.cnn.com, 5 februarie 2014, ,,Feeling glum, happy, aroused ? New technology can detect your mood”
19. http://dailycaller.com, 25 februarie 2014, ,,First contagious WiFi computer virus goes airborne, spreads like the common cold”
20. http://massprivatei.blogspot.ro, 3 martie 2014, ,,TraqCloud allows anyone to track you, your kids or car for $10 a month”
21. www.activistpost.com, 25 februarie 2014, ,,The dark side of Cloud Computing”
22. www.ziare.com, 11 martie 2014, ,,Sunt aici – aplicaţia creată de trei bucureşteni: te găseşte în câteva secunde, fără Internet”
23. http://dailycaller.com, 20 martie 2014, ,,Hackers build drone that steals TONS of sensitive smartphone data”
24. www.businessinsider.com, 13 aprilie 2014, ,,Thieves are using tiny cameras to steal credit-card info from NYC subway riders”
25. www.naturalnews.com, 6 martie 2014, ,,Newer model cars now easily hacked in mere seconds by thieves with high tech remotes”
26. www.roadandtrack.com, 14 februarie 2014, ,,How your car can be hacked remotely by a tiny device”
27. http://selectnews.ro, 31 ianuarie 2014, ,,Proiect ultrasecret al Uniunii Europene: Poliţiştii vor opri din mers motoarele tuturor maşinilor, prin telecomandă”
28. http://edition.cnn.com, 16 aprilie 2014, ,,’Kill switch’ may be standard in U.S. phones in 2015”
29. http://ro.stiri.yahoo.com, 7 martie 2014, ,,Datele personale a 12 milioane de oameni, furate de un hacker din Coreea de Sud”
30. www.naturalnews.com, 2 martie 2014, ,,Healthcare organizations under massive attacks from cyber thieves stealing your information”
31. www.extremetech.com, 5 martie 2014, ,,British government under fire for upload of millions of medical records”
32. http://blogs.computerworld.com, 27 august 2012, ,,Hacking the mind: 3 new brain hacks expose new realm of security & privacy risks”
33. www.wired.com, 11 decembrie 2012, ,,Hacking the human brain: The next domain of warfare”
34. www.wired.co.uk, 26 martie 2014, ,,Get ready to have your biometrics tracked 24/7”
35. http://epochtimes-romania.com, 20 aprilie 2014, ,,Big Brother la purtător. Microcipurile RFID. N-aţi mai auzit de ele, dar nu înseamnă că au dispărut”
36. www.naturalnews.com, 3 noiembrie 2011, ,,Homeland Security streetlights include surveillance cameras and loud speakers”
37. www.motorauthority.com, 17 iulie 2014, ,,New seat monitors your heart, knows when you’re falling asleep”

1 Comentariu

  1. Doraexhab

    hi!

    Răspuns

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *