Selectați pagina

Ministerul Sănătății: Mii de moldoveni mor anual din cauza fumatului

Ministerul Sănătății: Mii de moldoveni mor anual din cauza fumatului

Peste 5.200 de moldoveni mor anual din cauza fumatului, iar un sfert din populația țării este dependentă de acest viciu.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale dependența de nicotină poate avea consecințe grave asupra sănătății și să provoace după 10 ani de la ultima țigară, dezvoltarea cancerului pulmonar, transmite Știri.md.

Vicedirectorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Ion Șalaru susține că ”fumatul reprezintă una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică în Republica Moldova, pentru că fiecare al doilea fumător moare de o boală provocată de acest viciu, fiind apt de muncă. Fumătorii mor, în medie, cu 15 ani mai devreme decât nefumătorii. Consumul oricărui produs ce conține tutun este un factor de risc major ce condiționează peste 30% din decesele prin cancer, 90% din decesele prin cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli coronariene, 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive și 25% din decesele prin boli cerebrovasculare.

Fumatul, de asemenea, afectează grav femeile însărcinate, provocând naşteri premature şi greutate mică a copilului la naştere, iar la nou-născuţi creşte riscul apariţiei sindromului morţii subite a sugarului. În consecință, din 38.000-39.000 de oameni decedați anual, peste 4.500-4.700 (circa 14%) mor din cauza bolilor cauzate de consumul tutunului, inclusiv peste 60% persoane sunt de vârstă activă, mortalitatea în rândul bărbaților fiind de 2 ori mai mare decât a femeilor.

Există și o incidență globală de creștere în populație a bolilor netransmisibile pentru care fumatul este un factor de risc predominant. În ultimii 10 ani, incidența cancerului a crescut de 1,4 ori, sporeşte prevalența pacienților cu boli cardiovasculare, boala pulmonară obstructivă cronică, diabet, boli ale aparatului digestiv, în special a cirozelor şi cancerului hepatic, în provocarea cărora fumatul este un factor predominant. Aceste consecințe au un rol crucial în diminuarea numărului populaţiei, ceea ce reprezintă una din principalele provocări ale sănătăţii publice şi a securităţii demografice a ţării.

La nivel global, consumul produselor din tutun este responsabil de peste 8 milioane de decese anual. Peste un milion de oameni mor din cauza expunerii la fumul de tutun, inclusiv peste 600.000 copii și adolescenți. De asemenea, acest obicei nociv provoacă cele 25% din totalul deceselor cauzate de cancer la nivel global. Utilizarea produselor din tutun crește riscul de cancer, boli cardiovasculare și pulmonare.

De ce tinerii sunt tot mai tentați de țigări?

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, aproape fiecare al șaselea tânăr din Republica Moldova este fumător. Fumatul este unul dintre cele mai acceptate obiceiuri în rândul adolescenților. Potrivit Studiului Global al Adolescenților despre Fumat (GYTS, 2019), 16,3% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani sunt fumători activi, iar aproximativ 10% dintre aceștia folosesc alte tipuri de produse din tutun decât țigaretele obișnuite. Mai mult de un sfert dintre adolescenți sunt expuși la fumul de tutun la domiciliu. Prezenţa produselor de tutun în magazinele alimentare creează un sentiment de siguranţă pentru tineri. Astfel, ţigările nu sunt percepute ca fiind periculoase dacă le cumperi din locul din care procuri pâine şi lapte. Un alt motiv este şi accesibilitatea acestor produse. Un impact major o are şi publicitatea agresivă și promovarea intensă a consumului de tutun. Totodată, tinerii sunt tentaţi din punct de vedere psihologic să se apuce de fumat.

Există vreo variantă „mai sigură” de a fuma?

Răspunsul la această întrebare este un categoric NU. Orice țigară fumată îi face rău organismului și chiar și fumatul ocazional este periculos. Adesea, oamenii cred că, înlocuind țigările cu unele cu un conținut mai mic de gudron și nicotină, pot să fumeze în continuare și să fie în siguranță, însă acest lucru nu este adevărat. Atunci când oamenii fac trecerea către acest tip de țigarete, frecvent, măresc cantitatea de țigări fumate în total și, de asemenea, tind să inspire mai profund pentru a simți același efect oferit de nicotină. Cea mai sigură cale de a elimina efectele negative ale fumatului asupra sănătății este renunțarea completă la țigări.

Cum influențează nicotina și alte substanțe din țigări asupra organismului?

Nicotina este un drog care, în cantități mari, ar putea să omoare o persoană prin efectul de paralizie asupra mușchilor care controlează respirația. Pentru că fumatul eliberează nicotină în doze mici, corpul uman le poate metaboliza mai ușor și le poate elimina fără acest efect extrem. Prima doză de nicotină ajută fumătorul să se simtă mai alert și mai treaz. Apoi, în aproximativ 10 secunde, nicotina ajunge în creier și crește secreția de dopamină, numită și hormonul fericirii, oferindu-ne, astfel, o senzație plăcută și reconfortantă. Nicotina crește pulsul și tensiunea arterială, motiv pentru care există numeroase dovezi ce leagă consumul de nicotină de riscul crescut de a dezvolta boli ale inimii și ale sistemului circulator.

Cantitatea de nicotină, monoxid de carbon sau alte substanțe componente ale țigărilor care se găsește în corp variază în funcție de tipul de tutun fumat, de tipul de țigări și de modul în care fumează o persoana (respectiv cantitatea zilnică de tutun sau cât de adânc inhalează). Cu toate acestea, în 3-4 zile de la ultima țigară, nivelul acestor substanțe în corp scade substanțial, organismul începând, încet, să revină la parametrii săi normali din toate punctele de vedere: puls și tensiune arterială, capacitate pulmonară sau proces digestiv.

În scopul reducerii publicității și promovării produselor din tutun, din luna august 2020, a fost interzisă expunerea vizibilă a produselor din tutun și a produselor conexe, a dispozitivelor și a accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora în spaţiile comerciale accesibile publicului. Cât de respectată este această lege?

Este foarte important să se asigure implementarea prevederilor legale în domeniul controlului tutunului, în special referitor la respectarea interdicțiilor privind fumatul în spațiile închise, excluderea vânzărilor produselor de tutun și celor conexe minorilor, protejarea copiilor de fumul de tutun, inclusiv în familii de către părinții fumători. Începând cu 15 august 2020 au intrat în vigoare prevederile art. 25, alin. (5) din Legea 278/2007 privind controlul tutunului ce țin de interzicerea expunerii vizibile a produselor din tutun și celor conexe, a dispozitivelor și a accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora în spaţiile comerciale accesibile publicului pentru a reduce promovarea acestora în rândul tinerilor. În perioada 17 august – 25 septembrie 2020 au fost organizate mai multe controale inopinate fiind stabilit faptul, că 90% din agenții economici verificați s-au conformat, fiind aplicate sancțiuni până la conformarea deplină cu prevederile legale.

Câți moldoveni au fost amendați în 2020 pentru nerespectarea legii anti-tutun? Dar antreprenori?

În primele 10 luni ale anului 2020, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a efectuat controale la 367 unități de comercializare a produselor din tutun și produse conexe, cu aplicarea a 29 amenzi în sumă de 295.500 lei, emiterea a 4 hotărâri de suspendare a activității unităților comerciale și 83 prescrieri sanitare de remediere a deficiențelor constatate.

Care sunt avantajele renunțării la fumat?

În termeni foarte simpli, câștigi șansa să te bucuri de o viață mai lungă și mai sănătoasă. Indiferent de vârstă, renunțarea la fumat are beneficii considerabile și imediate. La 20 de minute de la ultima țigară, tensiunea arterială și pulsul se normalizează. În 12 ore de la ultima țigară, nivelul de oxigen din sânge revine la normal. În 48 de ore de la ultima țigară, simțul mirosului și al gustului încep să își recapete din sensibilitate. Între 2 săptămâni și 3 luni de la ultima țigară, circulația sanguină se îmbunătățește, funcția pulmonară sporește și abilitatea corpului de a face față efortului fizic se îmbunătățește.

La 9 luni de la ultima țigară, simptomele de tuse, congestie a sinusurilor, oboseală și dificultățile de respirație se ameliorează și chiar dispar. La 1 an de la ultima țigară, riscul de a dezvolta o boală coronariană scade la jumătate din riscul unui fumător activ. Între 2 și 5 ani de la ultima țigară, riscul unui atac cerebral cardiovascular devine același cu cel al unui nefumător. La 5 ani de la ultima țigară, riscul de cancer al gurii, gâtului, esofagului sau al vezicii urinare se înjumătățește. În 10 ani de la ultima țigară, riscul de a dezvolta cancer pulmonar devine similar cu cel al unui nefumător. În 15 ani de la ultima țigară, riscul unui fost fumător de a dezvolta o boală coronariană este același cu al unei persoane ce nu a fumat niciodată. Dincolo de cifre, odată ce ai renunțat la fumat, te vei simți mai bine fizic, vei dormi mai bine și vei avea mai multă energie. În plus, îți vei proteja familia, prietenii și colegii de riscul de a dezvolta o varietate de boli datorate fumatului pasiv. Iar dacă ai copii, le vei da un exemplu extraordinar de voință și putere”, a declarat Șalaru.

Abonați-vă la canalul nostru Telegram!

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *