Selectați pagina

Marturii cutremuratoare din temnitele comuniste: Constantin Iulian, Sorin Andrei, Nicolae Purcarea, Emil Sebesan, Gheorghe Stanica

Marturii cutremuratoare din temnitele comuniste: Constantin Iulian, Sorin Andrei, Nicolae Purcarea, Emil Sebesan, Gheorghe Stanica

temnitele comuniste…Nu voi incerca aici sa prezint in amanunt supliciile psihice si fizice la care au fost supusi romanii in puscariile comuniste; lucrul acesta l-au facut, perfect, cum era si normal, in cartile lor de memorialistica, cei care au trait respectivele chinuri.

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=axy2JDwt5VU[/youtube]

Eu voi incerca doar sa lamuresc o dilema – au venit comunistii in Romania, s-au instalat la putere, si si-au identificat, rapid, adversarii:

– crestinismul ortodox cel innascut al romanilor, care a fost pentru ei ca o adevarata piatra de moara;
– legionarismul care, la randu-i, era de factura crestina si nationala pe cand ei, comunistii, sant atei si internationalisti;
– national-taranismul;
– national-liberalismul;
– si, in general, orice alta forta, coborata pana la nivel de individ, care nu agrea noua politica conducatoare.

In secunda doi, comunistii au trecut la aplicarea planului lor de agresiune impotriva acestora.

Intrebare: de ce nu s-au folosit, mai mult decat au facut-o, de crima?! De ce nu i-au ucis masiv pe oponentii lor?!

Iata si raspunsul: pentru ca ei nu doreau o Romanie ocupata dar, in acelasi timp, si depopulata, asa cum la nivel planetar nu doreau castigarea puterii absolute dar pe care sa nu mai aibe pe cine s-o aplice. Nu. Ei doreau, asa cum am mai spus, castigarea de partea lor a constiintelor popoarelor, ei doreau ca oamenii sa inceapa sa creada in ei, sa se inchine lor, sa se lepede de intreaga lor credinta si de intregul lor patriotism si sa devina, dar nu oricum ci din convingere, comunisti internationalisti practicanti, foarte usor de supus, la nivel mondial, unei comenzi unice venite din partea unui guvern unic condus, desigur, de Itic, sau de Strul.

Iata scopul. Satana vrea sa conduca o omenire care i se inchina din convingere si nu doar care ii slujeste de teama si din interes, iar omenirea nu trebuie decimata pentru ca ea trebuie sa traga, sa munceasca, sa pompeze, prin transpiratia ei, milioane si miliarde in conturile celor care o guverneaza.

Asta vrea Satana si la asta lucreaza folosindu-se, candva, de comunismul ateu si internationalist, iar mai apoi de globalismul ecumenist. Si lucreaza, si da-nainte, si se apropie de telul lui, dar nu si-l va vede implinit, pentru ca Dumnezeirea are alte planuri cu creatia Sa, despre care ne-a spus astfel: “Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica” – Ioan, 3.16. Aceasta lume, atat de mult iubita de Dumnezeire, cu toate pacatele ei, nu va fi lasata la indemana Satanei, ci ea va avea parte de “…un cer nou si un pamant nou;” – Apocalipsa, 21.1. Au fost, sant, si vor fi in continuare multi oameni cazuti, dar deasupra acestora, chiar daca mai putini numeric, stau cei neinvinsi: “Atunci multi vor cadea, se vor vinde unii pe altii, si se vor ura unii pe altii… Dar cine va rabda pana la sfarsit, va fi mantuit” – Matei, 24.10,13.

Exact asa s-au intamplat lucrurile si in Romania comunista unde Satana a tras in stanga si-n dreapta si pe multi i-a trantit, dar au fost unii, putini ce e drept, care au rabdat pana la sfarsit, precum au fost si altii care, cu toate ca initial au cazut in mrejele intunericului ulterior si-au revenit si chiar s-au autodepasit. De “condamnat”, daca ne permitem sa condamnam pe cineva, nu sant cei care au cedat si si-au lasat sufletul prada comunistilor satanizatori datorita faptului ca nu au mai putut suporta chinurile draconice la care au fost supusi, ci cei care si-au vandut sufletele fie pe bani, fie pe functii sau cine stie ce alte mariri sociale, fie pur si simplu dintr-o pornire pur personala de a le face rau celorlalti nemaicontand faptul ca ceilalti erau, de fapt, frati de-ai lor, din neamul lor. Mai pe romaneste, iudeo-comunistii care se instalasera la carma tarii dupa 23 august ’44, au gasit aici, din pacate, destule cozi de topor cu care si-au facut treaba mai bine, parca, decat cu ai lor.

Acest fapt este extraordinar de trist, frustrant si chiar, intr-o anumita masura, dezarmant, pentru aceia care isi iubesc patria si neamul la un mod neconditionat. Au fost totusi si romani, destul de multi, care s-au opus din start comunizarii tarii lor. O spun pentru a nu stiu cata oara, cei mai vehementi in acest sens au fost membrii Miscarii Legionare care, dealtfel, au si dat grosul detinutilor politici de pana in 1964.

Ei bine aici, in randul acestei categorii de romani, in detinutii politici ai acestei tari, a lovit Satana mai tare decat in oricine si orice. Pana si marele disident si luptator anticomunist rus Aleksandr Soljenitin, cu vocea sa lipsita total de subiectivismul firesc al analistilor si cercetatorilor romani, cel care a scris deosebita lucrare “Arhipelagul Gulag”, a declarat ca “Fenomenul Pitesti”, facand referire la cele petrecute in special in perioada 1949 – 1951 in cadrul penitenciarului Pitesti, a fost cel mai cumplit sistem de detentie din lume. Deasemenea, Marie Rose Mociornita, fiica lui Ionel Mociornita, cel care a executat sapte ani de detentie comunista la Jilava si Poarta Alba, unul dintre reprezentantii marii familii de industriasi romani interbelici, declara intr-un interviu dat publicatiei “Averea” ca tatal sau s-a intalnit in 1980, in Canada, cu acelasi Soljenitin, care i-a declarat ca “inchisoarea Pitesti a fost una dintre cele mai oribile inchisori ale comunismului”.

Nu vreau sa fiu inteles gresit, nu vreau sa sustin ca ce s-a petrecut in Romania nu s-a mai intamplat nicaieri. Doamne fereste. Comunistii internationalisti au facut prapad aproape peste tot pe unde au trecut, dar metodele de care s-au folosit in puscariile de la noi se pare ca intrec in sadism orice alte apucaturi ale acestora. Pe teritoriul Romaniei reintregite au functionat, conform clasificarii administrative a vremii, patru centre mari de exterminare, treizeci si trei de inchisori de exterminare, saizeci de lagare de exterminare, treizeci si doua de lagare de deportare, si paisprezece azile psihiatrice. In “fruntea clasamentului” realizat dupa cruzimea cu care romanii erau tratati in aceste locasuri satanice se afla Bucurestiul, Pitestiul, Aiudul, Gherla, Sighetul dar, asa cum am vazut deja, penitenciarul Pitesti se detaseaza net de toate celelalte. Numarul exact al romanilor arestati si condamnati de puterea comunista nu este cunoscut, cu exactitate, nici pana azi, precum nu este cunoscut nici cel al romanilor decedati prin toate aceste centre de exterminare.

Este si foarte greu de stabilit asa ceva pe de o parte pentru ca ei, comunistii, lucrau in acest sens “la negru”, lasand in urma foarte putine “urme” (au fost extraordinar de multi romani arestati, torturati, condamnati, ucisi sau decedati ale caror nume nu s-au regasit niciodata in vreun eventual registru, sau act oficial), iar pe de alta parte datorita faptului ca foarte multi dintre “clientii” comunistilor au decedat la anumite perioade de timp dupa eliberarea din detentie, sau din arest, sau pur si simplu dupa ce torturile asupra lor au incetat, dar in majoritatea acestor situatii cauza deceselor a fost in stransa legatura cu tratamentele la care au fost supusi de catre comunisti.

Scriitorul Faust Bradescu, doctor in drept si Comandant legionar, exilat din tara sa, intr-o scrisoare adresata Mitropolitului Bisericii Greco-Catolice din Romania, Parintelui Alexandru Todea, vorbeste despre, citez, “peste cinci mii de legionari asasinati in decursul acestui rastimp…”, facand referire la perioada cuprinsa intre dictatura Carlista, instaurata in anul 1938, si anul 1990 cand redacteaza scrisoarea cu pricina.

Chinul cel mai greu de suportat la care au fost supusi romanii in aceste puscarii politice a fost ideea, pe care acestia n-au putut-o acepta, de a se lepada de Iisus Christos, de Maica Domnului si, “supliment special” pentru legionari, de Capitan si de Legiune, dupa care trebuiau sa imbratiseze, intr-un mod inflacarat, ateismul materialism-stiintific si hedonismul comunist. Acest tratament a fost aplicat “greilor” anticomunisti, indiferent de coloratura lor politica, plus clerului ortodox, romano-catolic si greco-catolic.

Pentru comunisti, romanii care credeau nelimitat in Dumnezeu erau cele mai mari sperietori, si daca la acea credinta se mai adauga si ceva nationalism, conservatorism si traditionalism, asta era deja teroarea absoluta. Pe langa “speciali”, puscariile au fost pline de oameni obisnuiti dintre care foarte multi, lucru foarte bine de stiut, acolo, in detentie, au devenit, la randu-le, speciali. Ei bine, tuturor acestora li s-a aplicat, intr-un fel sau altul, dementul regim de exterminare dar, atentie mare la afirmatiile venite chiar de la exterminatori, romanii detinuti, care la prima vedere urmau sa moara in cel mai scurt timp, trebuiau sa moara, insa, doar atunci cand vroiau calaii lor.

Unul dintre clientii regimului comunist care i-a auzit pe tortionari de zeci de ori strigand aceasta catre ei, este Domnul Petrica Visan, despre care am povestit ceva mai devreme, si care in prima parte a detentiei sale, “neinitiat” fiind in acea perioada, nu putea pricepe ce vor sa spuna comunistii cu acea afirmatie: “O sa muriti, banditilor, dar o sa muriti doar atunci cand vom vrea noi”.

Iata, aici era “ghiseftul afacerii” iudeo-comuniste versus romani nationalisti care, ultimii, trebuiau in primul rand indraciti, trebuiau transformati din anticomunisti in filocomunisti, trebuiau sa se lase a li se spala creierele, a li se modifica constiintele, si daca acestea nu se puteau realiza, numai atunci uciderea lor devenea solutia finala. Toata aceasta “capodopera criminala” initiata in Romania de catre jidanii comunisti si pusa in practica atat de ei cat si de cozile noastre de topor, trebuia sa poarte un nume si atunci, ca sfidarea si jignirea acestui popor sa fie totale, i s-a spus “reeducare”.

Auziti, dragi tineri romani, reeducare! Adica educatia pe care poporul nostru o avea la acele momente nu era buna, era stricata si-n aceasta situatie trebuia reeducat! Calitatile noastre de oameni credinciosi, buni, calmi, rabdatori nu mai erau bune ci trebuia sa devenim iuti si aprigi la manie si cu totul neiertatori asa cum erau noii nostri educatori; ca eram integri si nationalisti nu mai era bine ci trebuia sa devenim hoti, smecheri si internationalisti precum noile noastre modele; ca tineam si credeam in randuiala cea ortodoxa la modul nelimitat, asta chiar era “gafa” noastra monumentala, pentru ca acum, mai nou, trebuia sa devenim atei ucigatori de suflete ca si cei care ne impuneau aceasta prin cel mai bestial mod posibil.

Iata reeducarea si in ce consta ea. Cei care au infundat puscariile politice pentru perioade chiar si de cate douazeci, si mai mari, de ani, au fost cei care s-au opus impamantenirii comunistilor in aceasta tara. Dintre acestia, cei mai multi si mai greu de “lucrat” de catre noii “educatori” au fost legionarii. Asupra lor s-a revarsat, si aceasta continua si in zilele nostre, intreaga urgie a celor care vedeau Romania ca si cucerita, iar pe Poporul Roman ca si satanizat. Si era “normal” sa se intample acestea daca tinem cont de numarul, dar in primul rand de calitatea membrilor si simpatizantilor Miscarii Legionare.

Extras din lucrarea “Singura Legiunea” de Sorin ANDREI

Articol primit de la colaboratorul nostru Sorin Andrei

22.02.2011, Bucuresti, Libraria Sofia.
Marturia d-lui Constantin Iulian, supravietuitor al reeducarii prin tortura de la Pitesti (1949-1951), cu ocazia prezentarii fimului “Demascarea”.

Mai multe marturii din Fenomenul Pitesti (aparute in filmul documentar Demascarea de a carui colaborare cu agentura Konrad Adenauer Shiftung ne-am delimitat, insa nu ne putem delimita si de marturiile fostilor detinuti):

Nicolae Purcarea despre scopurile “fenomenului Pitesti”

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=L8RNYvHwUWg[/youtube]

Nicolae Purcarea: “Noi ne-am nascut anticomunisti, nu conta partidul din care faceai parte”

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=MFfrUvd0XUQ[/youtube]

Nicolae Purcarea: “Si pe fata agresorilor se cita groaza”

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=cMnFuhkh5h8[/youtube]

Nicolae Purcarea despre etapele “demascarii”

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=tA1NH4NVvFI[/youtube]

 

Nicolae Purcarea despre atacul asupra credintei

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=yyaVXvpPABk[/youtube]

Emil Sebesan despre camera 4-spital din Pitesti

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=KHJm348NJM8[/youtube]

Emil Sebesan despre izolarea la neagra

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=o3GWkqyRuEQ[/youtube]

Emil Sebesan despre inceperea violentelor din camera 4-spital

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=UPYoffEuLTY[/youtube]

 

Gheorghe Stanica despre inchisoarea Pitesti

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=Urdk4LxgUFg[/youtube]

Gheorghe Stanica despre violente

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=0zKXRG47mFQ[/youtube]

Gheorghe Stanica despre metodele de bataie

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=h–qH7pWLas[/youtube]

Gheorghe Stanica despre etapele “fenomenului Pitesti”

Sursa: http://www.apologeticum.ro

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe: