Selectați pagina

Mănăstirea Hârbovăţ – celebră mai ales prin icoana “Maica Domnului de la Hârbovăţ”

Mănăstirea Hârbovăţ – celebră mai ales prin icoana “Maica Domnului de la Hârbovăţ”

manastirea HirbovatHârbovăţ – un loc ales de Duhul Sfânt

Mănăstirea HÂRBOVĂŢ îşi are începuturile în sec. XVII, fiind întemeiata, se pare, de nişte călugări din părţile Podoliei. În anul 1730, boierul Constantin Cartuz devine ctitor, înnoind mănăstirea.

Pâna la începutul sec.XIX, complexul monahal trece prin trei incendii devastatoare. Din toate podoabele, doar icoana Maica Domnului cu Pruncul le supravieţuieşte, de fiecare dată fiind găsită în cenuşă, neatinsă de flăcări. Astfel această icoană de la Hârbovăţ fiind considerată şi până astăzi – făcătoare de minuni. Şi nu în zadar, căci mulţi cu adevărat sunt cei care prin rugă fierbinte au dovedit dezlegare de la diferite boli ori năpaste. În 1816 Ştefan Lupu o îmbracă într-un veşmânt de argint împodobit cu pietre scumpe (7,2 kg).

În 1816 e zidită biserica de piatra cu hramul Adormirea Maicii Domnului, de ctitorul mirean Ştefan Lupu (ulterior monahul Serapion). Soţia acestuia, Elena (născută Brăescu) se călugăreşte, la rându-i, într-un schit de maici.

De asemenea aici a trait cunoscutul scriitor duhovnicesc Anatolie – Arhiepiscopul Moghilaului. Acesta semnând sub pseudonimul Avdie numeroase opere. A trecut la cele vesnice in 1870. În acelaşi an a fost durată Biserica cu hramul Pogorarea Sfantului Duh, prin eforturile obştii.

ICOANA Maica Domnului de la Hârbovăţ (sec.XVIII)

Se spune că celebra Icoană a Maicii Domnului (65×98 cm) ar fi fost adusă în Basarabia de colonelul Nicolae Albaduev la sf. sec. XVIII. Fiind socotită o importantă ocrotitoare a creştinilor, a fost purtată şi de armata rusă în războiul ruso-turc din 1877. După moartea acestui ofiţer, mama sau soţia lui o închinâ – Mănăstirii Hârbovăţ.

Începând cu 1859, se instituie o frumoasă tradiţie prin care anual Sfânta Icoană a Maicii Domnului de la Hârbovăţ este adusă la Chişinău. Iniţiativa le aparţine credincioşilor orăşeni care şi primesc acordul la 17 ianuarie, acelaşi an.
În perioada interbelică icoana era purtată pe trasee stabilite din timp, ce cuprindeau aproape tot teritoriul ţinutului Lăpuşna. Cortegiul însoţitor uneori lua o amploare de nedescris. Deplasările Icoanei Maicii Domnului se transformau în adevărate sărbători ale spiritului ortodox.

Tradiţia a renăscut şi în prezent, astfel timp de jumătate de an (1 octombrie-23 aprilie) aceasta e expusă la Chişinău, în catedrala Naşterii Maicii Domnului, iar în celelalte luni revine în mănăstire. Probabil nu întâmplator e aleasă data strămutării, anume la îceputul lunii a doua după calendarul ortodox – octombrie, urmând ca doar la câteva zile distanţă să aibă loc hramul urbei – Acoperimântul Maicii Domnului.

” E legendară şi magica noastră icoană – Maica Domnului făcătoare de minuni – de la Hârbovăţ.
Conform miturilor creştine, Maica Domnului ştia ce-l aştepta pe fiu, ştia ca el va fi răstignit pe cruce, deaceea, când îşi mângâie fiul, faţa ei blajină e copleşită de tristeţe şi nelinişte, privirea îi este abătută, sufletul ei simte apropiata moarte a fiului.

Chipul Sf.Marii este foarte asemănator cu cel al unei ţarance simple, podidită de griji. Imaginea ei te cucereşte prin simpleţe şi taina ce o învaluie. Marele meşter popular ne-a lasat ca moştenire o efigie atât de aproape şi scumpă nouă.

Astăzi în R. Moldova se găsesc numai copiile acestei icoane. Originalul a fost înstrăinat de neam.
În 1990 am zărit icoana Maicii Domnului de la Hârbovăţ în catedrala de la Ismail. Am înlemnit în faţa ei. Am citit de mai multe ori inscripţia de pe ferecătură. Unul din slujitorii soborului mi-a destăinuit că icoana a fost dăruită de către mareşalul rus Gheorghii Jucov din colecţia sa …

Ferecatura bogată în argint lasă să se vadă nu numai imaginile care seamană întocmai cu copiile aflate în republică. Inscripţia mărturiseşte fără înconjur apartenenţa la iconografia moldovenească. ” P.Balan /1/

Icoana atrage mulţi pelerini şi bolnavi, fiind foarte ajutătoare tuturor celor care se roagă cu credinţă.

Tancurile “eliberatorilor” sovietici – la Hârbovăţ

Prin anii 60 ai sec. XX inima Hârbovăţului mai bătea, încă mai bătea graţie ultimei manastiri ce funcţiona, în pieptul desfigurat al bietei Basarabii. Aici se refugiaseră călugării de la Căpriana, Tigăneşti şi din alte mănăstiri devastate de “eliberatori”. În 1954 lăcaşul număra circa 120 de călugări.

În anul 1962, KGB-ştii au “confiscat” cheile mănăstirii. Aici şi-au făcut apariţia numeroase brigăzi de miliţie, susţinute de armată cu tancuri, pentru a preveni o posibilă revoltă, asemenea celei de la mănăstirea Răciula. Prima în faţa tăvălugului bolşevic s-a nimerit biserica Pogorarea Sfântului Duh, căreia i s-au distrus subsolurile, unde erau înmormantate feţele bisericesti. A fost distrus altarul şi catapeteasma. Cele 6 clopote ale bisericii au fost doborâte. Icoanele, cărţile, arhiva au fost arse.
… se stingea şi ultima flacără basarabeană a credinţei strămoşeşti.

Imediat după desfiinţare, ceea ce mai rămăsese din mănăstirea pârjolită a fost transformat în şcoală pentru copii cu handicap. Biserica devenise club al şcolii, iar subsolurile ei – depozite. Mai târziu ea ajunge a fi chiar grajd de vite.

Abia în anii de renaştere naţională din 1988-89 administraţia şcolii a venit cu propunerea de a disloca şcoala şi a începe redeschiderea mănăstirii.

Redeschiderea mănăstirii

După evacuarea şcolii a fost reînfiinţată mănăstirea de calugări – Hârbovăţ. Starea complexului monahal era dezastruoasă.

În 1992, în urma unei mici reparaţii, a fost sfinţită biserica de iarnă. Proiecţia bisericii este una tradiţională, adică dreptunghiulară. Deasupra pridvorului se înalţă turla clopotniţei. Clopotniţă devenită celebră, fiind imprimată pe bancnota de 50 lei, a noului stat – Republica Moldova, după colapsul URSS.
În biserică se găsesc părticele din moaştele Sfântului Pantelemon, a Sfintei Varvara şi altele. Pe un tetrapod se găseşte o copie a icoanei facatoare de minuni Acoperemântul Maicii Domnului.

În toamna anului 1993 biserica de vară Adormirea Maicii Domnului a fost reparată şi sfinţită.

Informaţii utile

Adresa:
Mănăstirea Hârbovăţ
comuna Neşcani, raionul Călăraşi, Republica Moldova
tel: (0244)

Distanţe:
Chişinău (spre NV) – 50 km. – Mănăstirea Hârbovăţ
or.Calaraşi – 15 km. – Mănăstirea Hârbovăţ

BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE

1. Pavel Balan, Icoana sufletului nostru, Chisinau, Hyperion, 1992, p.12
2. Grupul de autori Moldova lui Ştefan

2 Comentarii

  1. octavian

    E legendară și minunată (NU MAGICĂ) !!! ICOANA NOASTRĂ …………

    Răspuns
  2. octavian

    … ȘI APOI, NU-I MITOLOGIE CI ADEVĂR !

    Răspuns

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *