Select Page

Japonia a elaborat setul de recomandări care permite modificarea ADN-ului embrionilor umani în scopul cercetării

Japonia a elaborat setul de recomandări care permite modificarea ADN-ului embrionilor umani în scopul cercetării

Japonia a elaborat setul de recomandări care permite modificarea ADN-ului embrionilor umani în scopul cercetării, lansat la 28 septembrie de un grup de experţi din partea Ministerului Sănătăţii și Ministerului Știinţei, din Japonia. Recomandările vor fi supuse revizuirii publice luna viitoare, iar dacă există consens, vor putea fi puse în aplicare imediat.

Există puţine aspecte care par să stârnească reacţii mai puternice – atât în înteriorul, cât și în afara comunităţii știinţifice – cum este clonarea genelor sau editarea genomului uman. Tetsuya Ishii, bioetician în cadrul Universităţii Hokkaido din Sapporo, a declarat că, înainte de elaborarea setului de recomandări, poziţia Japoniei privind editarea genetică la embrionii umani a fost neutră. Propunerea actuală încurajează însă acest tip de cercetare și oferă instrucţiuni specifice privind utilizarea unor instrumente precum CRISPR-Cas9 pentru realizarea modificărilor precise în ADN.

Comitetul restricţionează modificarea ADN-ului în alte scopuri decât cele medicale, cum ar fi, de exemplu, pentru modificarea culorii ochilor. Chiar și pentru cercetare, editarea genetică este controversată, din cauza temerii că va duce într-un final la modificarea ADN-ului în alte scopuri decât cele medicale. Multe ţări interzic practica, permiţând utilizarea instrumentelor de editare genetică doar la celulele adulte nereproductive.

În Japonia, oamenii de știinţă vor putea realiza modificări în ADN-ul embrionilor cu scopul studierii rolului diferitelor gene în etape timpurii de dezvoltare, dar și pentru a elabora noi metode de tratare a bolilor genetice. Cercetătorii speră ca pe termen lung editarea genetică să poată fi utilizată pentru repararea mutaţiilor genetice care provoacă diverse boli, înainte ca acestea să fie transmise.

Cercetători din întreaga lume au publicat cel puţin opt studii privind editarea genetică a embrionilor umani. Unele dintre lucrări au fost făcute în China și în Statele Unite, unde utilizarea tehnicii este permisă dacă se face cu finanţare privată; unele au fost efectuate în Marea Britanie, unde permisiunea trebuie acordată de un organism naţional de reglementare.

Unii activiști consideră că o astfel de practică ar constitui debutul unei utilizări lipsite de restricţii a ingineriei geneticii ereditare și debutul unei epoci de discriminare genetică așa cum omenirea nu a mai trăit niciodată. Cu toate acestea, organizaţia britanică Nuffield Council on Bioethics susţine în cel mai recent raport al său că modificarea ADN-ului unui embrion uman ar trebui să fie permisibilă dacă are la bază „binele individului” și „binele societăţii”. Pe de altă parte, Marcy Darnovsky, de la Centrul pentru Genetică și Societate, are convingerea că procedura este prea riscantă și inutilă în raport cu riscul „foarte probabil” de a genera discriminare și inechitate socială.

„Cercetătorii cred că organismul uman este alcătuit din piese de Lego, în care piesele de ADN pot fi adăugate sau scoase după plac, fără a afecta celelalte părţi ale sistemului. În realitate, genomul uman este mai degrabă un ecosistem şi toate părţile sale relaţionează între ele şi sunt în echilibru”, a declarat profesorul Sheldon Krimsky, preşedintele Consiliului pentru Genetică Responsabilă.

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.