Exemple:

– Întâlnirea de la Havana a Patriarhului Chiril cu liderul ereticilor latini, Francisc Bergoglio, care a fost pregătită în secret, încălcând flagrant statutul actual al Patriarhiei Moscovei.

Faptele doctrinei ecumenismului sincretic se desfășoară și SE IMPLEMENTEAZĂ ACTIV în Biserica Ortodoxă

Faptele doctrinei ecumenismului sincretic se desfășoară și SE IMPLEMENTEAZĂ ACTIV în Biserica Ortodoxă

– Participarea BORu la lucrările așa-numitului Consiliu Mondial al Bisericilor.

– Numeroase întâlniri și slujbe comune ale reprezentanților episcopatului și clerului din BORu cu ereticii (latini, protestanți, dar și cu evrei, musulmani și păgâni) care încalcă Canoanele 10, 45, 65 ale Sfinților Apostoli, Canonul 33-a al Sinodului de la Laodiceea, Canonul al 19-a al primului Sinod Ecumenic, Canonul al 7-a al celui de-al doilea Sinod Ecumenic, Canoanele al 2-a și al 4-a ale celui de-al treilea Sinod Ecumenic, Canoanele al 11-a și al 95-a ale Sinodului Trulan, și multe altele.

– Numeroasele denumiri ale diferiților eretici de către reprezentanții BORu, precum și stabilirea unei reguli de acceptare a acestora în sânul Bisericii Ortodoxe, ceea ce implică indirect recunoașterea comunităților lor în calitate de „biserici”.

Învățătura ecumenismului sincretic a fost numită erezie de către sfinți contemporani precum Sfântul Mucenic Ilarion Troiţki, Sfântul Iustin Popovici, Sfântul Serafim Sobolev, Sfântul Nicolae Velimirovici, Sfântul Paisie Athonitul, precum și de mulți alții.

– Numeroasele întâlniri ale episcopatului și clerului din BORu cu latinii pentru a discuta despre dezvoltarea ulterioară a vieții noastre bisericești, conduc în liniște la crearea unei „ortodoxii” papistaşe. De exemplu, la Mănăstirea Novospassky, la 30 noiembrie 2018, o delegație de latini eretici a ținut în mod solemn o prezentare a cărții Olgăi Golosova „Cuviosul Benedict din Nursia. Lumina veacurilor întunecate”, unde, într-o manieră specific papistaşă a fost prezentată faptele din viaţa cuviosului (cu aură și meditații). De asemenea arhiereul împreună cu delegația papistaşilor au luat în considerare crearea unei „biserici” – un complex ce va ţine de ritul benedictin occidental.

– Desacralizarea vieții bisericești prin îngăduirea la scară largă ca în lăcaşurile bisericilor, în afara slujbele bisericești, să se petreacă activităţi laice (matinee pentru copii, dansuri, concerte de cântece laice, spectacole, sport etc.), care prin incompatibilitatea dintre viața bisericească și cea duhovnicească duce la secularizarea și pierderea oricărui sentiment religios, a respectului și a conceptului de sfințenie de către credincioși. Dar Domnul a spus: „Casa mea se va numi o casă de rugăciune”, iar ecumeniştii o transformă într-un club, un teatru și un circ. Și această listă de activități care sunt binecuvântate „de sus” poate continua la nesfârșit.

– Această abatere de la Ortodoxie este implementată pe scară largă și în sfera educațională a vieții bisericești – în seminare și gimnazii. În școala duminicală de asemenea, de exemplu, se recomandă pentru studiu cartea în trei volume a „mitropolitului” Ilarion Alfeeev, „Iisus Hristos. Viața și învățăturile” (Noua Evanghelie a Mitropolitului Ilarion), cu o repovestire necanonică, liberă și adesea blasfemiatoare a Noului Testament.

– Seminariștii din toate instituțiile de învățământ ortodoxe sunt trimiși în Occident, în instituții papistaşe, pentru a face schimb de experiență în cadrul unor rezidențe pe termen lung.

– Vânzarea necenzurată de literatură neortodoxă, adesea eretică, pe tarabele bisericii. Și așa mai departe… o lepădare din Credință.

Episcopii din BORu, în cadrul Consiliului Episcopilor din 3 februarie 2016, au fost de acord și au adoptat așa-numitele „Documente Chambésy”, care, prin formularea lor, încalcă dogmele Bisericii, exprimate prin articolul al nouălea al Crezului – „Cred în Una Sfântă și Apostolică Biserică”.

În aceste documente, de exemplu, în secțiunea „Relația Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”, la paragraful șase se spune – „Biserica Ortodoxă recunoaște existența în istorie a altor biserici și confesiuni creștine care nu sunt în comuniune cu ea”, iar la paragraful cinci – „ne propunem să căutăm unitatea pierdută a creștinilor pe baza credinței…”. Adoptarea unor documente cu astfel de formulări predică în mod clar și deschis erezia și ecumenismul.