Selectați pagina

Familia sub atac. Fenomene de-a dreptul uluitoare, într-o societate laicizată și îndepărtată conştient de Dumnezeu

Familia sub atac. Fenomene de-a dreptul uluitoare, într-o societate laicizată și îndepărtată conştient de Dumnezeu

Astăzi, în societatea laicizată, îndepărtată conştient de Dumnezeu, observăm fenomene de-a dreptul uluitoare. Politicienii declară anul cutare – anul familiei – şi divorţează!

Oamenii care vorbesc cel mai mult şi frumos de patriotism se dovedesc nişte hoţi şi trădători! Făţărnicia celor care speculează cu cele mai sacre noţiuni stârneşte şi revoltă, şi repulsie, dar şi îţi deschide ochii. Adevăratul patriotism izvorăşte din glia fidelităţii, din tărâmul iubirii închegate pe frica (citeşte stima, dragostea) de Dumnezeu. Iar aceste valori pot fi cultivate doar atunci când există o verticală duhovnicească, manifestată pe orizontala socială. Axa verticală este raportul între om şi Dumnezeu, iar axa orizontală e raportul între oameni. Doar aşa, avându-l pe Dumnezeu drept călăuză a vieţii, intersectând viaţa noastră şi asemănând-o cu Crucea Mântuitorului, vom fi capabili să realizăm şi biserica de acasă, şi mica patrie.

Aceste gânduri nu sunt întâmplătoare. Tradiţional, pe data de 15 mai, societatea europeană sărbătoreşte ziua internaţională a familiei. Ieri s-au desfăşurat mai multe evenimente sociale prilejuite acestei date. La unul din ele am participat şi eu, ca reprezentant al societăţii civile şi al ONG-ului din care fac parte pentru a amplifica misiunea socială. Am auzit-o pe doamna ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei elogiind institutul familiei şi îndemnând societatea să o consolideze. „Să continuăm eforturile conjugate, fiecare în domeniul său de activitate, ca să realizăm împreună cauza nobilă: consolidarea familiei. Moldova să fie o familie mare, unită”, a îndemnat doamna Buliga.

Şi tot ieri, prin coincidenţă sau nu cu acest eveniment frumos, comunitatea pederaştilor, lesbienelor şi a celor care încă nu s-au hotărât dacă sunt bărbaţi or femei, au făcut un mărşuleţ scurt, păziţi grijuliu de forţele de ordine, şi depunând flori la monumentul victimelor represiunilor politice. La acest pseudoeveniment a luat cuvântare şi reprezentantul ONU în Moldova, Calude Cajn (poate, Cain, nu ştiu, corectaţi-mă dacă am greşit) care a spus „În lupta dintre valorile tradiţionale şi drepturile omului, drepturile omului trebuie să prevaleze”. Scurt pe doi, dragii mei. Să ştim unde vrem, în ce uniune ne duc autorităţile. Acolo unde „drepturile” perverşilor de a ucide, îneca, strangula sufletul omenesc, trebuie să prevaleze asupra valorilor înaltei spiritualităţi şi morale, asupra chipului şi asemănării cu Dumnezeu. Acolo unde se declară dezmăţul trupului pervertit, unde femeile cu barbă şi bărbaţii cu sâni siliconaţi dansează frenetic şi promit victoria. Acolo unde urâciunea pustiirii este pusă în capul unghiului. Acolo unde negru e numit alb, iar albul – negru.

Mai jos vă propun să vizionaţi un test psihologic ce reflectă cum spiritul de turmă îl face pe om orb şi îl lipseşte de demnitatea de a spune adevărul. Din păcate, este accesebil doar cunoscătorilor de limbă rusă (video a fost şters între timp de pe youtube)

Familia contemporană se confruntă cu multiple provocări şi dificultăţi. Rata divorţurilor este alarmantă. Din cauza greutăţilor economice, părinţii sunt nevoiţi să-şi părăsească copiii, şi să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă. Adesea pleacă doar mama – fiinţa cea mai importantă pentru un copil. Deseori pleacă doar tata – sprijinul şi moderatorul disciplinii copiilor. În multe cazuri însă pleacă ambii părinţi lăsându-şi copiii în grija bunicilor, rudelor, uneori chiar a vecinilor. Rata sinuciderii şi tentativelor de sinucidere între copii este în creştere. Nu mai vorbim de fenomenul infidelităţii şi amoralităţii în relaţiile conjugale – acest lucru nu e palpabil şi nu este luat în calcul de statisticile statului. Copiii, produsul familiei, sunt cei care suferă cel mai mult. Lumea întreagă este îngrijorată de îmbătrânirea populaţiei. Risc să atrag pietrele delapidatorilor, dar spun că aceste fenomene îşi au cauza în egoismul oamenilor, în lipsa dragostei pentru altul şi iubirea oarbă a propriului egou şi trup.

Atât timp cât nu vom conştientiza adevărata valoare a dragostei, a dăruirii de sine de dragul celorlalţi, atât timp cât nu vom înceta să ne fugărim după confort, avuţii, cât vom fi măcinaţi de dorinţa de a fi “în rând cu lumea” – să avem case, maşini, telefoane mobile scumpe, alte nimicuri “ca la cumătra” sau chiar mai mari şi frumoase şi scumpe decât la cei din jur, şi vom continua să neglijăm partea cea bună – mulţumirea faţă de Dumnezeu pentru darurile Sale pe care, în orbire, nu le vedem, atât timp vom fi săraci şi sărmani şi goi.

Cred că autorităţile statului trebuie în primul rând să se ocupe anume de aceasta: legislaţie, economie, activitate socială, în slujba poporului, a oamenilor care i-au delegat să fie în fruntea ţării, iar noi, societatea, Biserica, să sporim în cultivarea, păstrarea şi dăinuirea valorilor spirituale şi morale.

Preot Constantin Cojocaru

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe:

Статьи на русском языке

Статьи на русском языке