Selectați pagina

Elementele vieţii rurale

Elementele vieţii rurale

viata la satCum să spălăm părul? 

Putem spune cu deplină responsabilitate că nici un şampon nu va face parul dvs. la fel de frumos şi sănătos ca şi remediile simple naturale. Sunt o mulţime de astfel de mijloace, pur şi simplu a fost pierdută continuitatea în lanțul generațiilor, și puțini oameni știu despre ele acum. Vom relata un pic despre acestea.

Regulile de bază:

1. Toate “şampoanele” naturale sunt de înlocuire celor din magazin, ci nu o completare a acestora! Aceste mijloace nu sunt balsamuri de clătire și măști, ele sunt destinate anume pentru spălat. Nu este nevoie să vă spălați părul cu altceva, nu vă faceți griji – murdăria şi grăsimea se vor spală bine.

2. Toate amestecurile pentru a spăla parul ar trebui să fie distribuite pe întreaga suprafață a capului și anume pe ea, şi nu pe par, părul se va spăla și aşa. Rezultatul va depinde de această procedură. După aplicarea amestecului ar trebui să-l ţineţi un pic pe cap (5- 20 de minute, de obicei) și apoi să-l spălați. Părul se clăteşte în lighean cu apă, astfel părul se spală mult mai bine.

3. Părul trebuie să fie spălat cu apa caldă, şi nu fierbinte. Apa ar trebui să fie moale, mai bine din râu, decât din fântână. Apa de ploaie și de zăpadă este perfectă. Cum să știm dacă este apa moale sau dură? Apa dură conține cationii de calciu și de magneziu (Ca 2 + si Mg 2 +). Duritatea temporară este provocată de bicarbonați de calciu și de magneziu, duritatea constantă – de săruri ale altor acizi. Cationii de calciu și de magneziu combinându-se cu anionii de reziduuri acide ale acizilor superiori grași de săpun formează săruri insolubile. Aceste săruri se depun pe păr şi părul se spală prost , devine tocit. Din aceste reacții derivă și alte proprietăți ale apei dure – săpunul se spală repede (în apa de mare, de exemplu, în general este aproape imposibil să săpuneşti), spuma se formează prost, pe pereții cazanelor și altor recipiente in care ea este încălzită se formează piatră depusă prin fierbere. Dar apa dură naturală este mult mai gustoasă şi aduce beneficii pentru sănătatea noastră, îmbogățind organismul în oligoelemente. Iar să spălăm și se ne băim ar fi mai bine cu apa moale. Parţial apa poate] fi înmuiată prin fierbere, se elimină duritatea de carbonat temporară.

4. După spălare este foarte sănătos să clătiți părul cu infuzie de plante sau apă cu un pic de oțet de mere sau suc de lămâie – şi util și plăcut. Există o “regulă” de a folosi plante, în funcţie de culoarea parului: femeilor blonde se potriveşte mușețelul, brunetelor – urzica sau salvia, roșcatelor – coacăza, etc. Noi folosim plantele care ne plac și de multe ori facem un amestec: turnăm apa clocotită pe rădăcina de brusture şi fierbem la foc mic timp de 15-20 de minute, apoi adăugăm ierburi: mușețel, iarbă-roşie, origanum, mentă, coacăză, salvie, hamei, pojarniţă … diferite și nu întotdeauna toate împreună, în general, una sau două. În timp ce vă spălaţi, plantele se vor infuza, rămâne doar să strecuraţi soluţia, să adăugaţi un pic de apă şi să clătiţi părul. Pentru a scăpa de mătreaţă vă sfătuim să ungeți capul înainte de spălare cu suc de ceapa. Odată am făcut acest lucru, apoi câteva zile am încercat prin diferite mijloace (muștar, iaurt și gălbenușuri de ou) să elimin mirosul de ceapă, deși nu foarte puternic, dar neplăcut și obsedant de greu de suportat.

5. La început toate acestea pot să nu vă placă (după șampoanele chimice apare un fel de sindrom de abstinenţă, nu vă faceți griji, lăsaţi părul să se obișnuiască cu mijloacele naturale de spălat. Şampoanele chimice spală bine, dar parul se murdăreşte foarte repede și vă obișnuiţi să spălaţi parul în fiecare zi. Cu mijloacele naturale trebuie să spălaţi capul o dată pe săptămână.

  Astfel:

Cea mai simplă substanţă de spălat este soluţia de hidroxid, ar fi bine ca aceasta să fie completată cu o infuzie sau fiartă cu ierburi.

Iaurt cald sau lapte acru. Puteți adăuga drojdie, sau ferment, dospeală pentru aluat. Țineți-l pe păr mai mult timp, aproximativ o oră (acoperiţi capul cu un prosop), apoi spălaţi şi clătiţi cu ierburi.

Gălbenuşuri de ou. Pentru părul de grosime medie și de lungime până la umăr sunt suficiente două ou, părul lung şi gros – cinci. În gălbenuşurile se adăuga un pic de oțet de mere sau suc de lămâie și puțină miere. Se aplică pe păr, se ține timp de 5 minute și se clătește. Părul devine mătăsos si foarte moale, se piaptănă ușor.

Miezul de pâine de secară (mai bine, desigur, din aluat de casă, dar dacă nu este, să ia cel mai simplu, fără adaosuri) este aburit cu apa clocotită, se lasă timp de o zi, apoi puteți adăuga iaurt sau zer, miere. Cel mai bine să pisaţi masa la un maxim de omogenitate, altfel se spală dificil. Puteți folosi, de asemenea, făina de secară amestecată cu apa caldă sau iaurt până la îngroşare. Numai nu luaţi făina de grâu, ea conţine o mulţime de gluten, care se încleiază și apoi nu se spală.

Puteți folosi de asemenea lut, amestecat cu apă până la o substanţă de smântână groasă, adăugaţi o linguriță de ulei vegetal (puteţi şi fără el). Lutul de asemenea curăţă bine grăsimea.

Un alt mijloc – praf de muştar. Acesta spală bine grăsimea și irita scalpul, crește circulaţia sângelui, ce promovează creşterea părului şi în general este util. Dar muștarul poate arde, așa că încercați mai întâi să-l amestecaţi cu ceva – cu pâine sau cu lut, de exemplu. 1-2 linguri de praf de muştar se dizolvă în apa caldă până la consistenţa smântânii groase, se adaugă gălbenușul de ou, miere. Se aplică pe păr, se ține 10-20 minute, apoi se spală (mai bine în lighean) și se clăteşte cu ierburi.

Rădăcinile plantei Saponaria se ţin în apă (conform rețetelor diferite de la o jumătate de oră până la 12 ore), se aduc la fierbere, apoi se fierb la un foc mic 15-20 de minute. Puteți adăuga şi alte plante medicinale. Spălați-vă capul cu acest decoct, el formează spuma și conţine săpun la atingere. Proporțiile medii sunt: 1-2 linguri de rădăcina tocată la un pahar de apă (250-300 ml). Acest decoct poate fi folosit pentru spălarea rufelor. Saponaria se recoltează în toamna sau primăvara devreme. Rădăcinile scoase din pământ trebuie să fie curățate şi spălate cu apa rece, tăiate în bucăți de o lungime de 10-15 cm și uscate la soare sau într-un cuptor (la o temperatură nu mai mare de 500C). Atunci când vă ocupaţi de materii prime, mai bine protejaţi ochii și nasul de praf, acesta irită membranele mucoase.

  Cu ce să spălăm dinții

Se poate cu aceiaşi soluţie de hidroxid infuzat cu muşeţel, iarba-roşie, gălbenele şi alte plante cu proprietăţi anti-inflamatorii. Puteți doar cu o simplă infuzie de plante. Se spune că puteţi folosi lutul uscat și pisat într-o pulbere. Dar particulele de lut au o duritate de aproximativ 2,5 ori mai mare decât duritatea smalțului, cu lutul nisipos puteţi deteriora smalțului. Folosirea lutului este practic același lucru ca și materialele abrazive.

  Cu ce să spălăm picioarele

Dacă locuiți în sat și mergeţi desculț în timpul verii, picioarele, în special tălpile, devin foarte repede gri din cauza murdăriei. La spălat vă va ajuta planta feciorica (Herniaria Glabra). Rupeţi un mănunchi de iarbă şi frecaţi cu el călcâiele negre.

Dacă pe călcâi în mod constant se formează bătături din particule de piele moartă, acest lucru este cel mai probabil cauzat de o ciupercă. Pentru această (și, în general, de orice ciuperca) există un remediu bun – suc de ceapă. Treceţi printr-o răzătoare o ceapă mica, stoarceţi sucul, şi ungeţi cu grijă picioarele spălate. Aşteptaţi până ce sucul se va usca şi ungeţi picioarele încă o dată. Apoi încălţaţi șosete. Nu vă temeţi de miros, acesta se spală nu așa de greu, ca și pe cap. Repetați această procedură o săptămână sau mai mult (de preferat, două ori pe zi), în funcție de starea călcâielor dvs., şi veţi fi surprinşi de rezultat.

Sursa: tartaria.ru

7 Comentarii

  1. Ala

    Imi pare foarte rau ca nu ma pot apuca sa scriu in sfarsit despre alternative de spalat. Totusi o sa incerc prin acest comentariu sa expun cate ceva din propria experienta.
    Acum cativa ani am hotarat cu sotul sa reducem semnificativ folosirea chimicalelor din viata noastra. Am inceput-o in primul rand prin renuntarea de a procura din magazin a produselor din mezeluri, lapte si alte produse procesate. Ne-am facut o lege: Orice este procesat, este nesigur. Nu poti sa cunosti ce este bagat acolo. De atunci procuram din magazin doar paine si unt si cateva produse ocazionale cum ar fi otet, bicarbonat de sodiu si alte cateva cu ocazii de sarbatoare.
    Alta regula a fost ce tine de igiena. Incercam sa curatim fara chimicale. Avem ceva progrese in acest domeniu, dar vreau mai mult.
    1. Am inceput sa ma invat a face sapun de casa. Doar ca iese ceva mai scump decat la magazin. In schimb este 100% natural. Bine daca il faci din grasime de porc, iese de fapt foarte ieftin.
    2. Am inceput sa experimentez diferite chestii pentur spalat parul. Deci un sampon destul de reusit e urmatorul: 2 linguri de bicarbonat de sodiu, 1-2 de mustar praf (gorcita), 2 linguri de sare si 2-3 galbenusuri de ou. Acest sampon trebuie incercat individual. Nu este o reteta universala. Sotul meu(are par lung) foloseste acest sampon fara galbenus de ou si se impaca foarte bine. In loc de ou se poate de pus orice: ceai de pelin, ceai de orice fel, rachiu, ma rog se poate de pus multe alte chestii, dar noi punem apa simpla. Dupa care este neaparat sa va clatiti cu apa si otet sau zeama de lamaie. Eu spre exemplu nu m-am putut impaca cu acest sampon. Pentru mine era bun galbenusul dar mai putin din celelalte ingrediente. Cu siguranta galbenusul de ou e o solutie care se merita a fi incercata.
    Foarte mult conteaza ce apa aveti. LA noi este foarte dura, in schimb am incercat undeva sa ma spal cu sapun facut de mine (sapunul era facut doar din ulei de masline si palmier, care nu au putere de curatare) si parul a iesit multumitor. Cand am revenit acasa, nu am mai putut spala capul cu sapunul meu.
    2. O solutie gasita recent sunt nucile de sapun. http://www.nucidesapun.ro/nuci-de-sapun/23-nuci-de-sapun-500-grame.html Pentru par, sunt ideale. Spala foarte bine. Doar la primele dati e un pic mai aspru parul, dar dupa aceea este super. Face si luciu parului. Sunt naturale dupa cum vedeti din link.
    3. As vrea sa incerc sa ma invat a face lesie. Consider ca asta e solutia pe care fiecare va trebui sa o adopte la un moment dat. http://komfortbebe.blogspot.com/2012/01/cum-sa-faci-sapun-cu-soda-vegetala.html Iata aici am gasit cum se face lesia, si sapunul cu lesie. I se mai spune hidroxid de sodiu. Lesia este puternica si curata, daor ca trebuie sa reinventam roata bunicilor, ca eu nu cunosc pe nimeni care sa stie cum se face lesie. Privind intr-o buna zi fotografii vechi de prin 1800-1900 am atras atentia la un detaliu foarte interesant. Strabuneii nostri purtau itari albi. Si la coasa si la deal si oriunde. Itari albi. M-au napadit cateva ganduri. DAca purtau itari albi, inseamna ca nu erau ei chiar asa nespalati cum ni se impune sa credem astazi despre generatiile trecute. Orice poza facuta, arata un taran destoinic, curat sufleteste. Nu am vazut poze unde ar fi niste cheflii sau chercheliti. Ca sa iti tii barbatul in itari albi, cand asta mergea la muncile campului, nu era lucru usor, ca nu mergea la birou. Ce femei o fi fost strabunicile noastre, daca isi tineau barbatii in haine albe. (Intrebare foarte aschioasa pentru mine: Cine ne-a invatat sa purtam haine negre? (Nu vorbesc de cinul monahal aici) De ce ne-am slutit portul, haina si sufletul? Ia aduc si o legenda pe acilea:
    VLAD-ŢEPEŞ ŞI FEMEIA LENEŞĂ
    Într-o zi de sărbătoare, pe când Ţepeş se plimba printr-un sat însoţit de câţiva boieri, întâlni un ţăran cu cămaşa murdară. Când îl văzu, Vodă îl chemă la el şi-l întrebă:
    – Cum te cheamă, creştine?
    -Ion!
    – De unde eşti?
    – Iaca, de aici din sat!
    – Ai nevastă?
    -Am!
    – E sănătoasă?
    – Sănătoasă!
    – Putem s-o vedem şi noi?
    – Puteţi, dar staţi s-o chem aici!
    Ţăranul alergă numaidecât acasă şi veni cu femeia.
    Cum o văzu, Ţepeş o întrebă:
    – Femeie, eşti măritată?

    Da, sunt măritată!
    – Cum se numeşte bărbatul tău?
    – Ion!
    – Este el om cumsecade?
    – Este!
    – Îţi aduce ce-ţi trebuie în casă?
    – Îmi aduce!
    – Ai tu săpun acasă?
    -Am!
    – Dar albie ai?
    -Am!
    80
    81
    – Ai fost cumva bolnavă zilele acestea?
    – Nu, Doamne fereşte, n-am fost!
    – Azi de ce n-a mers bărbatul tău la lucru?
    – Fiindcă e zi de sărbătoare şi nu lucrăm!
    – Dar cămaşa bărbatului tău de ce e murdară în zi de sărbătoare?
    – Păi…
    Şi femeia începu să se bâlbâie, fiindcă ştia că e vinovată.
    Vodă porunci atunci să cerceteze casa femeii şi văzu că şi celelalte cămăşi ale bărbatului erau nespălate. De aceea, dădu ordin ca femeia să fie trasă în ţeapă chiar în mijlocul satului, pentru ca toată lumea să vadă cum le pedepseşte Vlad-Ţepeş pe femeile leneşe.

    3. In ce priveste spalatul hainelor. De asemenea incerc sa fac alternative la praful de spalat. De cateva luni nu mai folosesc praf de spalat din comert. Si fac urmatoarea solutie : Dau prin razatoare sapun de rufe de 72%, asa cam jumate de sapun, apoi pun soda de rufe (asa se spune la carbonat de sodiu. Am cautat sa vad cum se face acest carbonat de sodiu. E foarte simplu. Pui la foc bicarbonat de sodiu intr-un vas pentru 5 minute si amesteci continuu, dar nu trebuie sa stai cu nasul chiar acolo in vas) si bicarbonat de sodiu.
    O reteta cam ar arata in felul urmator:
    1. Jumate de Sapun de rufe de 72% dat prin razatoarea cea mica (evitati toate sapunurile turcesti si nu stiu de care, luati de cela cafeniu de 72%)
    2. 5 linguri de soda de rufe ( am aratat mai sus cum se obtine)
    3. 5 linguri de soda de mancare
    Toate acestea le pun un cuva masinii de spalat si gata. La clatit pun otet. Trebuie sa mentionez, rufele au un miros puternic de sapun de rufe. Unica solutie pe care am gasit-o e sa pun in otetul pentru clatit cel putin 10 -15 picaturi de ulei esential, care se gasesc la farmaciile noastre. Dupa uscare mirosul de la uleiul esential dispare, dar nici nu miroase a sapun de rufe. Aceasta este deocamdata ce am incercat eu si functioneaza. Rufele ies curate. Pentru un alb stralucitor, cred ca totusi veti avea nevoie de inalbitor. Eu incerc sa il evit. Ma incapatinez sa ajung la acea curatenie pe care strabunicele noastre o aveau fara chimicatele moderne.
    4. Curatenia in casa: Nu mai procurati nimic pentru curatenia din casa, decat doar sapun de rufe, bicarbonat de sodiu si otet.
    Deci, eu mi-am facut un sapun special de spalat vasele pe care il iubesc. Da, mai surorilor il iubesc. Am avut multe incercari de a spala vasele fara Fairy si ba imi placea una, si nu imi placea alta. Sapunul pe care l-am facut ma aranjeaza de minune.
    Bicarbonatul de sodiu este foarte eficient in spalarea chiuvetei si cadei de la baie, la fel si faianta. Va rog nu mai folositi altceva. Chiar e foarte bun acest bicarbonat de sodiu. Otetul cu apa este bun pentru ferestre.

    Ca concluzie: De cand m-am apucat sa fac sapun, simt viata parca altfel. Nu pentru ca realizezi cine stie ce. Ma rog niste sapun. Dar e o chestie foarte incantatoare sa creezi ceva, sa faci ceva cu manutele tale. E bucuria aceea de copil cand ii reuseste ceva sa faca. Parca te simti mai liber. Incepi sa judeci, da cum va iesi daca aici pun mai mult, sau mai putin. Experimentezi si traiesti cu adevarat orice mic succes sau pierdere.
    De altfel de cand am inceput sa faca sapun natural, am inceput sa simt mai puternic mirosul florilor. Ma deranjeaza foarte mult mirosul din samponuri. Le simt efectiv pe limba. Ii intreb pe ceilalti si se mira ca ei nu simt mirosul parca asa puternic si li se pare ca miros normal si bine. Fetele noastre la fel au inceput a sesiza chimicalele de la o posta. Ma gandesc ca in orice domeniu se poate de exersat acest lucru. Si atunci vezi intr-adevar diferenta dintre o viata traita din plin si viata surogat.

    Am scris eu asa cam neelaborat, dar daca aveti intrebari, scrieti-le la comentarii.

    Răspuns
    • Antisthius

      Pu şi simplu am rămas cu gura căscată! Să ştii că vă admir familia, pt îndrăzneala ce o aveţi, şi nu numai! Nici nu mă gîndeam să pot întîlni, măcar şi la nivel virtual, astfel de oameni! Jos pălăria, cum se spune!
      Cît priveşte leşia, îmi aduc aminte că bunica într-un vas cu cenuşă de lemn (rămasă din sobă) turna apă de-asupra, lăsă cîtva timp, ca apoi apa limpezită de-asupra cenuşei să o folosească la spălat – e acea leşie despre care vorbeşti.
      Treb să întreb pe mama detalii gen proporţia de apă/cenuşă, timpul cît stătea acea apă cu cenuşă pt a face leşie, etc.

    • eu

      Ma scuzati, va rog, dar de unde pot fi cumparate nucile de sapun in Chisinau?

  2. Ala

    Consider ca va trebui in scurt timp sa reinventam totul. Morile de vant, rasnita de piatra, si sa invatam a lua ce este cel mai bun de la natura. Dar… deocamdata fiecare din noi este antrenat sa faca un singur lucru: “Sa faca bani”. E unicul lucru pe care il facem. Cel putin cei de la oras. Facem cel putin 12 ani de scoala, fara sa invatam lucruri practice. Cei mai buni ani in care poti invata niste deprinderi, se duc in vant. Cei mai buni ani creativi si frumosi merg pe niste ore de scoala plictisitoare si fara noima.
    Suntem in pielea goala. De fapt nu stim sa facem nimic. Doar cei de la sat, din necesitate mai fac cate ceva, dar fara creativitate, cu mult suspin si permanand blestemandu-si conditia lor de muncitori. Si in acest mod au format copiii lor cu o mentalitate ingusta de a obtine vreo functie pe la oras si un apartament acolo si cu asta ne traim toata viata. E o adevarata tragedie. Pe internet gasesti o multime de exemple unde vezi ca oamenii s-au rupt de stereotipuri si in tot ceea ce fac, pun creativitate si multa intelegenta. Iata aici spre exemplu in agricultura http://www.kurdyumov.ru/knigi/uogorod/uogorod01.php gasiti un mod de a munci eficient, cu multa placere.
    Pana a ajunge eu sa inteleg cate ceva din credinta, primul lucru de care mi-am dat seama este ca ne-am rupt de radacini, ca ar trebui sa ne intoarcem si sa examinam cu atentie modul social de trai al strabunilor nostri. Cum am inteles acest lucru:
    Intr-o zi am vazut o femeie de la tara cam la 65-70 ani care a aruncat hartia de la inghetata jos. Am ramas masca. Nu se poate asa ceva. Atunci am inteles ca batranii de azi deja nu mai sunt ceea ce au fost strabunii nostri. Atunci am inteles ca tinerii nostri nu mai au modele. Nu mai au de la cine invata. Bine sunt si exceptii. Dar cu acestea nu schimbi o societate intreaga.
    Astazi in Germania este la moda sa construiesti casa din nuiele cu lut si considera ca este cea mai ecologica si economica casa. Culmea ca o acopera cu stuf si il procura nu din jurul Dunarii lor, ci din Romania si Bulgaria. Iar noi ca “evropenii” facem casa din fortan. Au fost strabunii nostri mai prosti ca germanii de azi?
    Dar pana aci, ar trebui sa ne insusim modul social (comunitar) de a trai in comunitati al strabunilor nostri ca sa putem inalta aceste case. Cati euro aveau nevoie strabunii nostri ca sa isi construiasca casa? Nici unul. Astazi? Zeci de mii. Ce s-a schimbat? De ce oamenii au reusit pana acum sa construiasca case, iar astazi cersim atat?
    S-a schimbat modul de viata. S-a schimbat traditiile si obicieurile si cel mai mult s-a stricat DRAGOSTEA.
    Ok. Sa incerc sa ma explic. O familie de moldoveni sa zicem cu 8 copii. Cel mai mare se insoara.
    Primul eveniment: Nunta. Ce se intampla: Vin toti unchii si matusele si vecinii si verisorii si se implica toti care si cu ce se pricepe. Un unchi aduce faina, altul gaini, altul varza si tot asa pana cand se rezolva toate necesitatile. Si iata cu alai mare de vornicei frumosi imbracati merg toti si nuntesc. Mireasa pana acum trebuia sa pregateasca zestrea si a fost nevoie de vreun leu pentru a nunti? Nu. Dar cu adevarat a fost nevoie de ajutorul fiecaruia.
    Al doilea eveniment: Construirea casei. Pai de ce era nevoie: De piatra, nuiele, lut mult+paie, barne si stuf. In rest era nevoie de claca, placinte si vin si multa voie buna. Slava Domnului ca atunci rudele si vecinii sareau la nevoie.
    Nu mai descriu celelalte evenimente, cred ca ati inteles ideea. Desigur ca rutina zilnica exista, dar taranii nostri au gasit acel mod de a combina utilul si placutul prin sezatori si claci unde de fapt se facea cultura si treaba. Buna, rea, dar era ceva din sufletul lor. Acolo flacaii isi gaseau nevestele dupa dibacie, harnicie si tot asa. Astazi flacaii unde isi gasesc nevestele?

    Inchipuiti-va ca pe langa sapun ar trebui sa reinventam totul: Sa reinventam agricultura, sa reinventam imbracamintea si mai ales incaltamintea, sa reinventam casele, sa reinventam dragostea de frati, fiindca rezultatele cele mai bune nu le poti obtine de unul singur.

    Eu va propun sa ne orientam copiii sa invete un mestesug. Oricare. Iata aici un exemplu http://acasatv.md/gossip/valentin-frunza-dezvaluie-secretul-pantofilor-perfecti-cine-este.html Chiar trebuie sa vina cineva de la 400 km sa ia mestesuguri de subt nasul nostru?

    Noi nu mai traim cred ca de vreo 50-80 de ani. Noi ducem o pseudo-viata. Noi suntem bateriile unui sistem. Ne-am trezit de fapt in ceasul al 12-lea. Noi restul totul deja l-am pierdut.

    Si… chiar daca am inteles aceasta, noi nu avem curajul sa schimbam ceva. Suntem atat de lasi, molai si comozi, ba poate lenesi. Si nu vorbesc de altii, ci de mine insami.

    Răspuns
  3. Ala

    O completare: Din experienta noastra. Chiar nu trebuie sa asteptam pana cand va veni urgia. Eu sapun am invatat timp de 3 ani sa il fac. Si oricum am admis greseli chiar pana acum. Atunci pe loc pe moment nu vom reusi sa invatam nimic. Reflexele de supravetuire le-am pierdut. Cine este la Chisinau, mergeti si va invatati sa folositi arcul. Nu e problema ca e sportiv. Arcul arc ramane. Lasati copii sa mearga la sport, poate chiar la anumite lupte(aci as vrea si parerea unui preot) pentru a se invata apara. Noi toti trebuie sa ne invatam a face ceva util. Cei care sunt functionari ar trebui sa ia serios acest sfat. Functionarii sunt cei mai slab pregatiti.

    Răspuns
    • irina

      Doamna Ala e o mare placere sa vezi in aceasta epoca nebuna a materialismului si a tehnologiei,care incet incet ne transforma in niste masinarii accesibile de oricine – oameni care vor totusi sa faca o schimbare in viata lor si zic eu e o schimbare radicala chiar!sa treci de la fantasticul FAIRY la bicarbonat de sodiu(sau acel preparat pentru vase pe care singura il creati)e ceva cred eu!!!vreau sa va felicit pe dvstra si familia dvstra si sa va zic bine ati revenit la realitate!!!si daca e posibil vreau sa va intreb totusi cu ce solutie spalati vasele??si ce fel de piine consumati?!aa…si cum faceti sapun natural?multumesc…:):):)

  4. Stefana

    Ce mult imi bucura sufletul, faptul ca mai exista oameni care simt chemarea naturii, care inca mai pretuiesc valorile morale si se straduiesc sa traiasca cat mai curat…
    De ceva vreme, am facut si eu trecerea de la sapunurile si samponurile din comert, la plante si ingrediente din natura.Inca nu am reusit sa las detergentii de rufe, dar incet o sa fac si tranzitia asta.
    Intr-adevar, in general oamenii nu prea mai stiu sa fie aproape de natura, aproape unul de celalalt.E o placere sa iti faci singur sapunul, samponul, si sa stii ca faci un bine atat tie insuti, cat si pamantului, pentru ca nu il poluezi cu acele chimicale din comert.
    Sunt tanara, dar parca mi-e dor de acele vremuri, pe care nici macar nu le-am trait, cand casele erau din materiale din natura, cand oamenii erau mai buni unii cu altii, cand respectau pamantul si lucrau de dragul lucrului, nu de dragul banilor.Pretuiau satul mai mult decat orasul.Foloseau plantele medicinale sa ii vindece, si nu toate pastilele care se gasesc azi in farmacii(eu rar cand iau o pastila.Durerea de cap imi trece cu un ceai, o cafea, raceala cu ceaiuri de ceapa, soc, etc).Incet, incet, parca ne intoarcem la acele vremuri de demult, dar va dura mult pana sa renuntam complet la tot ceea ce ne dauneaza.
    Minunat blog, multe sfaturi utile.
    Cu stima,
    Stefana

    Răspuns

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *