Selectați pagina

Dintre toate cele opt patimi, două sunt mai grele şi îl înrobesc pe om: curvia şi trândăvia

Dintre toate cele opt patimi, două sunt mai grele şi îl înrobesc pe om: curvia şi trândăvia

Părinţii duhovniceşti ai Bisericii au realizat o listă a păcatelor grave, care ne îndepărtează mult de Dumnezeu: lăcomia pântecelui, desfrânarea, iubirea de bani, întristarea, mânia, lenea, slava deşartă şi trufia sau mândria. A doua patimă din această listă, desfrânarea, este într-o strânsă legătură şi intercondiţionare cu lăcomia pântecelui.

Sf. Grigorie Sinaitul semnala că dintre toate cele opt patimi, două sunt mai grele şi îl înrobesc pe om: curvia şi trândăvia. El considera că desfrânarea este „începătura, împărăteasa şi stăpâna“ celorlalte patimi. Ea poate apărea încă din perioada tinereţii, când trupul este zburdalnic şi mai greu de stăpânit, şi nu dispare decât după ce au fost înlăturate celelalte patimi. Se poate afirma că această patimă apare prima şi dispare ultima. Dacă a cuprins sufletul şi trupul, foarte greu poate fi învinsă, iar lupta împotriva ei poate dura întreaga viaţă.

Sf. Ioan Casian, în „Cuvântări duhovniceşti“, prezintă desfrânarea drept una dintre cele opt patimi: „Opt sunt principalele vicii, care otrăvesc neamul omenesc, şi anume: primul este lăcomia la mâncare, ceea ce înseamnă îmbuibarea stomacului; al doilea desfrânarea; al treilea arghirofilia, adică lăcomia sau dragostea pentru bani; al patrulea mânia; al cincilea tristeţea; al şaselea lenea, adică neliniştea şi lehamitea inimii; al şaptelea deşertăciunea, adică vanitatea sau gloria deşartă; şi al optulea trufia“. Aceste patimi sunt adevărate boli spirituale, numite şi „cancerul vieţii morale“.

***

Odată, avva Moise era chinuit de curvie şi pentru că nu mai putea sta în chilie s-a dus să-i spună avvei Isidor. Bătrânul l-a sfătuit să se întoarcă în chilie, dar avva Moise n-a vrut, zicându-i: „Nu pot, avva“. Atunci, bătrânul l-a luat, l-a urcat pe casă şi i-a zis: „Priveşte spre apus“. Şi, privind, a văzut o mulţime nenumărată de demoni foşgăind şi porniţi să se războiască. Apoi, avva Isidor zice: „Acum priveşte spre răsărit“. Privind, a văzut o altă mulţime nenumărată de îngeri sfinţi şi plini de slavă. Avva Isidor a zis: „Aceştia au fost trimişi de către Domnul, ca să vină în ajutorul sfinţilor. Cei de la apus luptă împotriva sfinţilor, dar cei de partea noastră sunt mai mulţi“. Atunci avva Moise i-a mulţumit lui Dumnezeu şi, prinzând curaj, s-a întors în chilie. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)

***

Cineva a povestit că un frate a căzut în păcat şi s-a dus la avva Lot. Era atât de tulburat, încât intra şi ieşea fără încetare şi nu putea sta jos. Avva Lot îl întreabă: „Ce-ai păţit, frate?“. El a răspuns: „Am făcut un păcat mare şi nu-l pot spune părinţilor“. Bătrânul îi zice: „Mărturiseşte-mi-l mie şi eu o să-l port“. Atunci el i-a zis: „Am căzut în curvie şi mi-am dorit din toată inima ca lucrul să se-ntâmple“. Bătrânul îi zice: „Curaj. Există pocăinţă. Du-te, stai în peşteră şi posteşte câte două zile, iar eu voi purta jumătate din păcat“. După trei săptămâni bătrânul a fost încredinţat că Dumnezeu a primit pocăinţa fratelui, care a rămas sub ascultarea bătrânului până la moartea acestuia. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)

***

Avva Olimpiu de la Chilii a fost ispitit de curvie. Gândul rău îi zice: „Du-te şi ia-ţi femeie!“. El s-a sculat, a făcut lut şi a plăsmuit o femeie. Apoi îşi zice în sine: „Iată femeia ta, trebuie să munceşti mult pentru ea, ca să o hrăneşti“; şi a început să muncească mai abitir ca înainte. A doua zi a făcut din nou lut şi a plăsmuit o fată, zicându-şi: „Femeia ta a născut. Trebuie să munceşti şi mai mult, ca să-ţi hrăneşti şi să-ţi îmbraci copilul“. Şi făcând aşa a rămas fără vlagă. Atunci îi zice gândului: „Nu mai suport osteneala“. Gândul i-a răspuns: „Dacă nu suporţi osteneala, atunci nu-ţi căuta femeie“; şi văzându-i Dumnezeu chinul, i-a luat ispita şi s-a potolit. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)

***

Un frate l-a întrebat pe avva Pimen: „Ce să fac? Sunt ispitit de curvie şi de mânie“. Bătrânul îi zice: „De aceea David spunea: «Loveam leul şi sugrumam ursul», adică retezam mânia şi sugrumam curvia cu ostenelile mele“. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *