Selectați pagina

Dictatura Uniunii Europene nu are bariere:CE: Bugetele pentru învăţământ sunt sub presiune în statele membre

Dictatura Uniunii Europene nu are bariere:CE: Bugetele pentru învăţământ sunt sub presiune în statele membre

berlaymontbuildingInvestiţiile în educaţie au scăzut în opt dintre cele 25 de state membre evaluate ca parte a unui studiu al Comisiei Europene (CE) privind impactul crizei asupra bugetelor pentru învăţământ începând din 2010, au anunţat joi reprezentanţii instituţiei.

Potrivit sursei citate, au fost impuse reduceri de peste 5% în Grecia, Ungaria, Italia, Lituania şi Portugalia, în timp ce în Estonia, Polonia, Spania şi Regatul Unit (Scoţia) s-au înregistrat scăderi de 1 până la 5%. Cu toate acestea, cinci state membre şi-au crescut cheltuielile pentru învăţământ cu peste 1%: Austria, Danemarca, Luxemburg, Malta şi Suedia, precum şi zona germanofonă din Belgia. Germania şi Ţările de Jos nu au furnizat date pentru perioada începând din 2010.

Tendinţele cheltuielilor variază în alte state membre, unele crescându-şi bugetele într-un an pentru ca apoi să le scadă în următorul sau invers. Belgia (comunitatea francofonă), Cipru, Letonia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Slovenia şi Regatul Unit (Ţara Galilor), precum şi viitorul stat membru Croaţia au mărit bugetul alocat educaţiei în perioada 2010-2011, dar l-au redus apoi în perioada 2011-2012. În Bulgaria, Republica Cehă, România şi Slovacia, situaţia a fost inversă, bugetele pentru învăţământ scăzând în perioada 2010-2011, ca să crească în perioada următoare. Comunitatea flamandă din Belgia şi-a păstrat buget stabil în ambii ani.

„Este o perioadă dificilă pentru bugetele naţionale, dar avem nevoie de o abordare coerentă a investiţiilor publice în educaţie şi formare profesională, pentru că acestea sunt esenţiale pentru viitorul tinerilor noştri şi pentru o redresare economică durabilă pe termen lung. Dacă statele membre nu reuşesc să investească în mod corespunzător în modernizarea educaţiei şi a competenţelor, vom rămâne şi mai mult în urma concurenţilor noştri la nivel mondial şi va fi şi mai greu să combatem şomajul în rândul tinerilor”, a declarat Androulla Vassiliou, comisar european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

Studiul a analizat finanţarea la toate nivelurile de învăţământ, de la educaţia preşcolară la învăţământul terţiar, în 35 de sisteme de învăţământ naţionale şi regionale. Acesta arată că, în 2011 şi 2012, salariile şi indemnizaţiile profesorilor au fost reduse sau îngheţate în 11 ţări (Bulgaria, Croaţia, Estonia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia şi Spania). Salariilor profesorilor reprezintă peste 70% din bugetele pentru învăţământ.

Dimunuarea bugetelor a dus, de asemenea, la reducerea personalului didactic în zece state membre (Bulgaria, Cipru, Estonia, Franţa, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, România şi Regatul Unit). În egală măsură cu impactul crizei, şi scăderea numărului de studenţi a fost un factor determinant pentru reducerile de personal. Există însă şi veşti bune, mai spun sursele citate. Astfel, finanţarea pentru formarea cadrelor didactice a crescut în 18 ţări europene, o evoluţie importantă, dată fiind legătura dintre calitatea predării şi rezultatele studenţilor.

În majoritatea ţărilor, în 2011 şi 2012, sprijinul acordat de sectorul public elevilor şi studenţilor sub formă de subvenţii, împrumuturi şi alocaţii familiale nu a fost afectat. Opt state membre (Austria, Germania, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg şi Portugalia) oferă sprijin financiar specific pentru şomeri sau pentru persoanele cu un nivel scăzut de calificare, pentru a le ajuta să-şi îmbunătăţească sau să-şi actualizeze calificările. În majoritatea cazurilor, aceste investiţii sunt cofinanţate prin Fondul social european.

Studiul, intitulat „Finanţarea învăţământului în Europa: impactul crizei economice”, se concentrează asupra contextului economic, cheltuielilor publice şi evoluţiilor bugetare naţionale în domeniul educaţiei, endinţelor privind finanţarea cheltuielilor cu personalul (salarii şi indemnizaţii), bugetelor naţionale pentru infrastructura educaţională şi sistemelor de sprijin şi ultimelor tendinţe în materie de finanţare şi modificărilor aduse politicilor naţionale de sprijin financiar a elevilor şi studenţilor.

Analiza cuprinde Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia şi Regatul Unit. Germania şi Ţările de Jos nu au furnizat date pentru perioada 2010-2012. Pentru Regatul Unit, există date disponibile pentru Scoţia şi Ţara Galilor, dar nu şi pentru Anglia şi Irlanda de Nord.

Studiul este elaborat la solicitarea Comisiei de către reţeaua Eurydice, care cuprinde 40 de unităţi naţionale situate în 36 de ţări dintre care 27 de state membre ale UE. Reţeaua Eurydice este coordonată de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură a UE.

CE trimite România în faţa Curţii de Justiţie pentru transpunerea incompletă a normelor UE!

euComisia Europeană trimite România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru transpunerea incompletă a normelor UE privind piaţa internă a energiei, au anunţat miercuri reprezentanţii instituţiei.

Potrivit sursei citate, România a transpus până în prezent doar parţial directivele în domeniile energiei electrice şi gazelor naturale, deşi statele membre ar fi trebuit deja să transpună integral aceste directive până la 3 martie 2011.

„Piaţa internă este vitală pentru a găsi soluţii la provocările energetice şi climatice ale Europei şi pentru a asigura aprovizionarea populaţiei şi întreprinderilor cu energie la preţuri accesibile. Întârzierile în implementarea normelor UE referitoare la piaţa internă a energiei afectează toţi jucătorii de pe această piaţă şi de aceea nu sunt acceptabile”, a declarat Günther Oettinger, comisarul european pentru energie.

România a adoptat deja o parte substanţială din actele legislative necesare pentru implementarea directivelor privind energia electrică şi gazele naturale, însă au rămas dispoziţii care nu au fost încă transpuse în legislaţia naţională, mai spun sursele citate. Mai concret, este vorba despre unele dispoziţii care se referă la protecţia consumatorilor şi la anumite îndatoriri ale autorităţilor de reglementare în domeniul energiei. Asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie pentru consumatorii de energie, precum şi stipularea unor sarcini precise pentru autorităţile de reglementare în domeniul energiei sunt prioritare pentru Comisie.

Pentru fiecare directivă transpusă parţial, Comisia propune o penalitate zilnică de 30.228,48 de euro. Nivelul acestei penalităţi este stabilit ţinând cont de durata şi de gravitatea încălcării. În cazul în care Curtea emite o hotărâre care confirmă încălcarea, penalitatea zilnică trebuie plătită de la data hotărârii până la finalizarea transpunerii. Curtea va decide valoarea finală a penalităţilor zilnice.

În septembrie 2011, Comisia a trimis României scrisori de punere în întârziere cu privire la transpunerea celor două directive, care au fost urmate de avize motivate, emise în februarie 2012. În pofida acestor demersuri, nu s-a realizat încă transpunerea integrală a directivelor.

Acţiunea de joi este în conformitate cu obiectivul Comisiei de a asigura respectarea deplină de către statele membre a normelor care reglementează piaţa internă a energiei. În cursul anului 2012 şi la începutul anului 2013, alte câteva state membre au fost deja trimise în faţa Curţii pentru transpunere parţială. În prezent, Comisia analizează de asemenea situaţia altor state membre cărora li s-au transmis avize motivate pentru transpunere incompletă.

În februarie 2011, şefii de stat şi de guvern din UE au declarat că se impune finalizarea pieţei interne a energiei până în 2014. Pentru că acest obiectiv să fie atins, este esenţială transpunerea promptă şi completă în dreptul intern a legislaţiei UE privind piaţa unică a gazelor naturale şi a energiei electrice. Cel de-al treilea pachet legislativ privind piaţa internă a energiei cuprinde dispoziţii-cheie pentru buna funcţionare a pieţelor de energie, inclusiv norme noi privind separarea reţelelor, norme vizând consolidarea independenţei şi a competenţelor autorităţilor naţionale de reglementare şi norme pentru îmbunătăţirea funcţionării pieţelor cu amănuntul în beneficiul consumatorilor.

Conform Tratatului de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, dacă statele membre nu transpun legislaţia UE în legislaţia naţională în termenul prevăzut, Comisia poate să sesizeze Curtea de Justiţie şi să îi ceară acesteia impunerea unor sancţiuni financiare.

Valoare penalităţii zilnice care trebuie plătită se calculează pe baza unei formule, prin înmulţirea următoarelor elemente: factorul de gravitate, durata încălcării, factorul „n” (care variază de la un stat membru la altul, ţinând cont de PIB-ul fiecăruia) şi o sumă forfetară, stabilită în prezent la 640 de euro pe zi.

Sursa: newsinfo1000.wordpress.com

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *