,,Căci atunci va fi strâmtorare, cum n-a fost de la începutul lumii până acum, şi nici nu va mai fi. Şi de nu s-ar fi scurtat acele zile, n-ar mai scăpa niciun trup, dar pentru cei aleşi se vor scurta acele zile’’ (Iisus Nazarineanul, Regele lumii, Matei 24, 21-22).
Nicicând, în istoria veche ori recentă a omenirii, nu a mai fost avansat un asemenea punct de vedere absurd: „eşti bolnav, eşti vinovat!”. În România, cu capul şi privirea plecată, cu masca îngenuncherii voinţei libere, bine plasată pe gură şi peste nas, se trăieşte azi timpul vinovăţiei generale statuate prin lege. Fratele tău a devenit duşmanul tău, precum în vremea stalinisto-bolşevic- sionistă, când burghezo moşierimea şi chiaburii, cei care „sugeau sângele poporului, stând în spinarea lui”, erau demascaţi ca „duşmani de clasă” în cadrul şedinţelor publice de judecată, de sinistră şi tragică amintire. Cei mai înfocaţi apărători ai măştii, ai distanţării sociale şi prin asta ai sănătăţii omului, au devenit supraveghetori voluntari în slujba binelui comun, sărind ca arşi în magazine sau mijloace de transport în comun, demascând cu indignare şi mânie proletară, pe cel care este în culpă, prins că tuşeşte, sau masca nu-i stă cum se cuvine pe figură! Ferit-a Sfântul sa pui mâna ta infectată cu virusul ucigaş pe vreo legumă sau pe un fruct şi în loc să îl iei, nemulţumit, îl pui la loc în ladă!
Adevăratul scop al purtarii mastii este controlul minții, pe care controlorii Noii Ordini Mondiale îl vizează în mod deliberat cu propaganda lor subliminală.
Este modalitatea de a schimba mintea și caracterul unei persoane și poate fi realizată în mod conștient sau inconștient, cu voie sau fără voie. În primul rând, măștile cunosc cenzura, acoperirea gurii însemnând reprimarea vocii libere a conştiinţei umane. În al doilea rând, măștile simbolizează supunerea, renunțarea la accesul nerestricționat la oxigen, elementul vital al vieții. Întreaga agendă a NOM nu se referă la virus; este vorba doar despre control. Este vorba despre obligarea oamenilor să se supună voinței manipulatorilor NOM, chiar și atunci când este nejustificată din punct de vedere legal și medical.
În al treilea rând, măștile sunt o reminiscență a roboților. Sunt dezumanizante. Ele înlătură capacitatea unei persoane de a se vedea chipul unei alte persoane. Ele creează distanță și separare între oameni, ne îngreunează comunicarea prin limbajul corpului și ne îngreunează empatia pentru ceilalți, deoarece această empatie se bazează adesea pe a vedea cu adevărat o altă persoană. Prin mască și distanțarea socială, se urmărește modificarea modului de gândire, de reacție la ordine, instaurarea unui nou mod de comportament și relație între persoane.
Obiectivul final este așa cum s-a anunţat:„ nimic nu va mai fi ca mai înainte.”
Se construiește sub ochii noștri o nouă lume, permanent separată și deconectată (precum și testată, urmărită, monitorizată, supravegheată, medicată și vaccinată).
Distanțarea socială este într-adevăr distanțarea antisocială; este vorba doar de eliminarea atingerii umane din interacțiunile noastre. Oamenii, precum au demonstrat elitele reunite cu diverse ocazii, se ating doar cu partea laterală a brațului, evitând orice altă atingere. Această atingere a mâinilor este în fapt ceea ce ne face persoane, create după chipul și asemănarea cu Dumnezeu.
În mod oficial, fiecare dintre noi am devenit „Persoană suspectă de a fi infectată cu Covid-19” şi, totodată, ca o rezultantă logică: „Persoană suspectă de a infecta pe altcineva”. Deci, orice am face, suntem suspecţi! Aşa au stabilit slugile statului antihristic. Poate nu ne dăm seama că, iubindu-ne profund şi dezinteresat, ele luptă din răsputeri contra încăpăţânării noastre idioate de a ne îmbolnăvi şi de a-i îmbolnăvi şi pe cei din jur.
Desigur, această autoflagelare prostească nu rămâne fără ecou. Nu văd cât este interes politic dar se anunţă, sub directa îndrumare a slugilor prea plecate ale cezarului şi stăpâniţi de o emulaţie specifică tâmpitului, recorduri care ne îngroapă tot mai adânc în relaţie cu ţările şi partenerii noştri externi. Record de amenzi, record de îmbolnăviri în 24 de ore, record de internări, record de focare de infecţie, record de măsuri punitive, legi aberante anticonstituţionale, care în mod inutil limitează drepturile cetăţeneşti până la absurd… Ne lăudăm, prin toate trompetele mass-media, dar şi prin vocile autorizate ale unor exponenţi ai sistemului politico- sanitar, că am depăşit Italia, Germania sau Franţa în numărul zilnic de bolnavi descoperiţi! “Avem de 10 ori mai multe cazuri, raportat la populaţie, decât Italia. Am reuşit această performanţă în doar două luni de zile”, striga în gura mare, de curând, unul din comandanţii vânduţi iniţiaţilor lojilor masonice din umbră ai ocultei mondiale.
Şi, ancoraţi într-o altă realitate, persistăm în acest comportament sinucigaş fără a înţelege că sunt recorduri care, trâmbiţate, ne discreditează ca naţiune. Atât din punct de vedere social, cât şi economic. Atât pe tărâmul relaţiilor culturale, cât şi al turismului sau al legăturilor diplomatice fireşti dintre ţări. Nu, nu pledez pentru ascunderea adevărului, ci despre gestionarea lui cu responsabilitate. Deja o mulţime de state, şi numărul lor creşte, nu mai permit intrarea românilor pe teritoriul lor decât cu condiţia carantinării, deşi faţă de toţi ceilalţi graniţele sunt complet deschise. Deja, noi, românii, suntem suspectaţi a fi purtătorii predilecţi ai bolii şi agenţii europeni principali ai răspândirii acestei gripe care a înfricoşat omenirea.
Dacă până acum, tot din vina noastră, când spuneai că eşti român străinul îşi căuta instinctiv portofelul, sau se uita dacă lebedele de pe lac sunt tot acolo, acum, în plus, el trece repede pe trotuarul celălalt şi îşi fixează mai ferm masca pe faţă… Am devenit suspecţii Europei!
Şi va fi greu, extrem de greu, să ştergem această etichetă.
Autor: Dr Gabriela Naghi
