Ziua tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul este una dintre acele zile din calendarul bisericesc care este marcată ca o sărbătoare, chiar dacă e îndoliată. În această zi, se ține un post pentru a cinsti memoria marelui pustnic. În același timp, acest post de o zi are scopul de a ne reaminti consecințele păguboase ale patimii neînfrânării.

Despre superstițiile legate de ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Despre superstițiile legate de ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Există multe superstiții despre Sărbătoarea Tăierii Capului Proorocului, Înaintemergătorului și Botezătorului Domnului, care nu au nicio legătură cu esența sărbătorii.

De exemplu, se spune că în această zi nu trebuie să se taie nimic rotund care se presupune că seamănă cu un cap – pepeni roşii, fructe și legume rotunde (nici veselă, nici farfurii), nu trebuie să se mănânce alimente de formă rotundă (adică cartofi, ceapă, mere, pepeni roşii), să se folosească obiecte de tăiat. Bineînțeles, aceste superstiții s-au răspândit (și uneori încă se mai răspândesc) în rândul celor care nu sunt credincioși și nu au nici o bază în tradițiile Bisericii cu privire la sărbătoarea tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul.

Toate „interdicțiile” de mai sus nu sunt altceva decât superstiții populare, asemănătoare cu viziunea păgână asupra lumii, care nu au nicio semnificație spirituală interioară.

Credința ortodoxă și superstiția sunt incompatibile, deoarece credința îl face pe om liber de păcat, iar superstiția îl face dependent de orice acțiune a omului sau a naturii.

Vorbind despre superstiții și semne, Sfântul Ioan Hrisostom dă următorul exemplu: „Cine, ieșind din casa sa, întâlnește un om strâmb sau șchiop și îl ia ca pe un semn rău, atunci acesta se gândește la lucrarea lui Satana, căci nu întâlnirea cu un om face ziua nefericită, ci viața păcătoasă”.