Aş mai dori însă, eu nevrednicul Serafim, să-ţi explic, bucuria mea, care este deosebirea între lucrarea Sfântului Duh, Care pune tainic stăpânire pe inimile celor ce cred în Domnul Iisus Hristos, şi lucrarea întunecată a păca­tului care se sălăşluieşte în noi ca un hoţ, îndemnat de diavolul.

Duhul Sfânt ne pune în gând cuvintele lui Hristos şi lucrează în armonie cu El, călăuzindu-ne paşii, cu demnitate şi bucurie, pe calea păcii. Lucrarea duhului drăcesc, potrivnic lui Hristos, ne îndeamnă la revoltă şi ne înrobeşte desfrâului, mândriei şi ego­ismului.

„Adevărat, adevărat, zic vouă: „Cel care crede în Mine are viaţă veşnică” (Ioan 6, 47). Cel care, prin credinţa sa în Hristos, are pe Duhul Sfânt, chiar dacă face păcat care-l duce la moarte sufletească, nu va muri pentru totdeau­na, ci va reînvia prin harul Domnului nostru Iisus Hristos, Care a luat asupra Lui păcatele lumii şi Care dă gratuit har peste har.

Vorbind despre acest har prezent în lumea întreagă şi în neamul nostru omenesc prin Dumnezeu-Omul, Evanghelia zice: „Întru El era viaţa şi viaţa era lumina oamenilor” şi adaugă: „Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o” (Ioan 1, 4-5).

Adică harul Duhului Sfânt primit la Botez în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, cu toate căderile, cu toate întunecimile noastre sufleteşti, continuă să strălucească în inimă cu lumina sa veşnică datorită nepreţuitelor merite ale lui Hristos.

Când e vorba despre un păcătos înrăit, această lu­mină a lui Hristos, zice Tatălui: „Avva Părinte, mânia Ta să nu se ridice împotriva acestui înrăit”. Apoi, când păcătosul vine la pocăinţa, ea şterge complet urmele păcatelor făcute, îl îmbracă în veşmântul nestricăciunii ţesut din harul Sfântului Duh despre a cărui dobândire ţi-am vorbit tot timpul.

Din Învățăturile Sfântului Cuvios Serafim de Sarov