Selectați pagina

Cuvinte folositoare ale Sfinţilor Bătrâni cei fără de nume: Primirea strainilor

Cuvinte folositoare ale Sfinţilor Bătrâni cei fără de nume: Primirea strainilor

1) Un monah antiohian, de neam cucernic, de la mănăstirea lui Casian, a mers la Sfintele Locuri pentru rugăciuni şi zăbovind el acolo a sfârşit cele ce avea de trebuinţă, dar nu ştia ce să facă. Şi şezând în biserică se scârbea de aceasta. Plecând, a adormit puţin şi l-a văzut pe Domnul nostru Iisus Hristos grăindu-i:

– Du-te la iconomul Sfintei învieri şi să-i zici lui: m-a trimis Hristos la tine, să-mi dai pentru Dânsul un galben şi-ţi voi da za pis la mână, şi când va veni Hristos ţi-l va da!
Deşteptându-se monahul şi rugându-se, a crezut cuvântului, şi mergând l-a aflat pe iconom căruia i-a zis precum i-a poruncit lui. Şi a zis iconomul:

– Dar când are să vină Hristos să mi-l dea?

Iar monahul a răspuns:

– Eu precum am auzit, ţi-am spus, tu cum ştii, aşa să faci.

Atunci a zis iconomul:

– Fă-ţi zapisul!

Şi a şezut monahul de a scris aşa:

– Eu, Ion călugărul de la Antiohia Siriei, mărturisesc că am luat un galben de la tine, Ştefan preotul, iubitorul de Dumnezeu, iconomul Sfintei învieri, trebuindu-mi! Şi pentru încredinţare am făcut acest zapis al meu şi când va veni hsus Hristos, ţi-I va da.

Apoi, luând galbenul, a plecat. Iar în noaptea următoare, a văzut iconomul in vis pe cineva grăindu-i:

– Ia-ţi galbenul şi să-mi întorci zapisul monahului!

El însă nu voia, grăind:

– Acela a zis că Hristos va veni şi-mi va plăti.

Iarăşi a zis:

– Eu sunt Hristos, ia-ţi dar galbenul şi-mi dă zapisul călugărului- Sau vrei să iei mai mult? Iată, este al tău!

Şi deşteptându-se, a trimis nişte oameni după monah, zicându-le:

– Oriunde îl veţi afla pe acel monah, să-l aduceţi la mine!

Şi aflându-l, i-a zis:

– Mergi, că te cheamă iconomul!

Acesta, temându-se, zicea întru sine, că s-a căit şi vrea să-i ia galbenul. De aceea, mergea cu sfială, iar acela văzându-l, i-a zis:

– Părinte, mai ia şi alţi galbeni, câţi vei voi, şi-mi fă zapis!

Părintele i-a răspuns:

– Iartă-mă, dar mai mulţi nu-mi trebuie, destul îmi este acesta, că nu mi-a zis Domnul să iau mai mult de un galben.

Iar cei ce au auzit, s-au mirat şi au proslăvit făgăduinţele Domnului cele nemincinoase.

2) Povestesc unii despre un bătrân, că vieţuia în Siria, lângă calea pustiului şi acesta era lucrarea lui: în ce ceas venea rreun călugăr din pustie, cu bună nădejde îi făcea odihna.

Deci, a venit oarecând un sihastru la dânsul şi i-a făcut lui odihnă, dar acela nu voia, zicând, că posteşte astăzi. Şi, i-a zis lui:

– Nu trece cu vederea pe robul tău, rogu-mă ţie, să pleci aşa, ci vino să ne rugăm şi iată aici un copac, care se va apleca, plecându-ne noi genunchii.

Plecându-şi dar sihastrul genunchii la rugăciune, nimic nu s-a întâmplat! Deci şi-a plecat şi primitorul de străini genunchii şi îndată s-a aplecat şi copacul cu dânsul şi încredinţându-se, a mulţumit lui Dumnezeu.

Cuvinte folositoare ale Sfinţilor Bătrâni cei fără de nume, Editura Doxologia

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe: