Selectați pagina

Cuvânt al Sf. Ioan Gură de Aur despre mânie

Cuvânt al Sf. Ioan Gură de Aur despre mânie

Pătimirea cea din mânie este în acest chip: cu cât mai mult, adică, s-ar certa cineva, cu atât mai multă îndreptăţire îi trebuie. Căci aşa şi focul, când se face mult, atunci mai mult se aprinde; deci, să nu adaugi lemne pe foc, când vrei ca mai repede să se stingă. Că nu are putere de la sine mânia, dacă nu ar fi altul ca să întărâte.

Aşa fac şi corăbierii când se ridică furtuna pe mare; atunci nu mai socotesc mărfurile pe care le aruncă. Iar după ce se linişteşte furtuna, îşi aduc aminte de cele ce le-au aruncat şi au multă jale din aceasta.

Asemenea se află şi cel ce se mânie: că furtună cumplită este când mintea lui se tulbură şi rămâne afară de sine şi nu simte ce face, chiar de ar grăi şi cuvinte rele, pe care le-a grăit şi îşi recunoaşte paguba, ruşinea şi pierzarea. Că precum stomacul stricat varsă mâncarea, aşa şi gura mâniosului aruncă cuvinte rele.

Iar mulţi fac şi în alt fel: la mânie şi la vrajbă sunt grabnici, iar la smerenie sunt lenevoşi. Vei zice: acela care este începătorul certei, aceluia i se cade întâi a se smeri. Dar tu, apucând înainte, să te supui lui, ca să-ţi fie plată de la Dumnezeu. Că, măcar că nu ai făcut tu începutul răului aceluia, fă tu, acum, începutul binelui, căci într-acest chip uneori fac şi doctorii, care umblă pe la cei bolnavi, iar nu bolnavii pe la doctori. Asemenea şi tu să faci fratelui cuprins de boala mâniei: să-i vindeci lui rana mâniei acesteia, prin supunerea ta. Ascultă pe Domnul, Cel ce a zis: ’’Cui te loveşte pe obrazul stâng, întoarce-i şi pe celălalt’’ (Matei 5, 39).

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe:

Статьи на русском языке

Статьи на русском языке