Selectați pagina

Cum arată tabăra de refugiaţi construită de România la graniţa cu Serbia

Cum arată tabăra de refugiaţi construită de România la graniţa cu Serbia

Primele 50 de corturi din tabăra de refugiaţi aflată la 300 de metri de graniţa cu Serbia, în satul Lunga, care aparţine comunei timişene Comloşu Mare, au fost ridicate duminică, 20 septembrie.

Aceastea vor avea posibilitatea, la final, să adăpostească circa 500 de migranţi, iar la Moraviţa se ridică a doua tabără.
Localitatea Lunga, din judeţul Timiş, aparţine comunei Comloşu Mare, unde în noiembrie 2014 a fost deschis un punct de trecere a frontierei spre Serbia, localitatea Nakovo fiind prima după vamă, în ţara vecină, transmite corespondentul MEDIAFAX.

tabara-refugiati-romaniaPrimarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Ştefănescu a declarat corespondentului MEDIAFAX că în localitatea Lunga are loc “un exerciţiu, o simulare”, pe durata a trei zile.

“Se testează reacţia organelor statului de a interveni în criza refuguaţilor. După trei zile, corturile vor fi demontate şi duse înapoi. Am pus la dispoziţia Ministerului Afecerilor Interne un teren de 1,5 hectare aflat la 300 de metri de vamă. Cei de la armată, jandarmii şi pompierii sunt cei care le ridică”, a declarat primarul Ovidiu Ştefănescu.

Potrivit unor surse locale, la Lunga, localitate aflată la 60 de kilometri de Timişoara, au fost ridicate 50 de corturi până acum şi se lucrează la ridicarea altor aproximativ o sută de corturi. Ele vor putea adăposti circa 500 de migranţi care ar putea trece frontiera cu Serbia, înspre România.

De asemenea, vor fi şi corturi care vor fi transformate în sală de mese, respectiv spălător. Au fost duse, la Lunga şi un generator de curent, toalete ecologice, precum şi un rezervor cu apă.

La rândul său, primarul localităţii Moraviţa din judeţul Timiş, Ion Fiştea, a declarat corespondentului MEDIAFAX că duminică a pus la dispoziţia Ministerului Afacerilor Interne un teren de opt hectare pe care urmează să fie ridicată o tabără pentru refugiaţi, în cadrul unui exerciţiu de simulare.
”Mâine sau poimâine (luni sau marţi – n.r.) va începe exerciţiul de simulare la Moraviţa. Urmează ca pe terenul pe care l-am pus la dispoziţie, de opt hectare, să fie ridicate mai multe corturi. Deocamdată, au fost ridicate doar trei corturi mici în care sunt centrele de preluare. Urmează să se ridice şi corturi mari, pentru cazare temporară. Terenul de opt hectare se află la ieşire din Moraviţa, spre vamă. L-am curăţat pentru că a fost păşune, apoi l-am pus la dispoziţia ministerului”, a declarat Ion Fiştea.

Pe raza localităţii Moraviţa, aflată la 60 de kilometri de Timişoara, se află o vamă spre Serbia, cea mai importantă din Timiş spre această ţară. Prima localitate din Serbia, după vamă, este Vârşeţ.

Întreaga operaţiune este coordonată de un secretar de stat din cadrul MAI. De altfel, prefectul judeţului Timiş, Eugen Dogariu a declarat că singura instituţie abilitată să comunice ce se întâmplă în aceste tabere este MAI.

Între timp, traficul prin cele două vămi spre Serbia se desfăşoară în condiţii normale. Poliţia de frontieră şi-a suplimentat patrulele, iar elicoptere ale MAI survolează zona.

Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că o tabără temporară pentru refugiaţi a fost amplasată în apropierea localităţii Lunga, iar o alta urmează să fie amplasată în zona Stamora Moraviţa, în judeţul Timiş. Potrivit unui comunicat al MAI, sub coordonarea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, la sediul ministerului a avut loc o şedinţă de evaluare a exerciţiului care a început sâmbătă, la frontiera cu Serbia, şi a situaţiei din zonă raportat la fluxul de refugiaţi.
“Chiar dacă România nu se confruntă cu o presiune migraţionistă, aceste acţiuni sunt necesare pentru testarea capacităţilor noastre de reacţie la dinamica din regiune”, declara Oprea.

Printre activităţile desfăşurate în cadrul acestui exerciţiu de testare a capacităţilor operaţionale este inclusă şi organizarea de tabere temporare pentru preluarea persoanelor care ar solicita o formă de protecţie în România.

În taberele din apropierea localităţii Lunga şi din zona Stamora Moraviţa sunt verificate resursele şi capabilităţile necesare desfăşurării activităţilor specifice la frontieră, respectiv trierea, înregistrarea, amprentarea şi identificarea cetăţenilor străini, precum şi a procedurilor care se aplică în astfel de situaţii.

Activităţile care se derulează la frontiera cu Serbia sunt măsuri cu caracter preventiv, a precizat MAI.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe:

Статьи на русском языке

Статьи на русском языке