Întrebare: Ma refer la faptul ca, saracul, a reusit ca intr-o saptamana sa aduca pe a sa corabie si ursii polari, si cangurii din Australia. Cum o fi reusit el oare sa gaseasca suficient spatiu pentru fiecare animal, ba chiar si hrana (cine stie, poate i-or fi donat americanii vreun portavion, ceva). Ca sa nu mai zic ca toate acestea trebuiau facute in 7 (sapte) zile. Cred ca Noe=Superman!
(D. C., elev)

Explicatie: M-am gandit la inceput ca intrebarea, fiind rautacioasa, nu merita raspuns. Aveam si o oarecare indreptatire in activitatea Mantuitorului, dar nu vreau sa ma lungesc cu introducerea (vezi Luca 20) si voi intra direct in subiect.

O prima chestiune ridicata de tine este aducerea animalelor pe arca de catre Noe. Textul biblic e lamuritor, cuvantul lui Dumnezeu catre Noe a fost: Sa intre in corabie din toate animalele, din toate taratoarele, din toate fiarele si din tot trupul, cate doua, parte barbateasca si parte femeiasca, ca sa ramana cu tine in viata (Facere 6, 19). Deci, nu se spune ca ar fi alergat Noe dupa ele, ci Dumnezeu le-a trimis. El a zis: Sa intre… si animalele au intrat, ascultand porunca Creatorului. Si fii sigur, animalele nu s-au mancat intre ele, pentru ca, in preajma unui om drept, legile firii se schimba (vezi ursul din viata Sfantului Serafim de Sarov sau leul din viata Mariei Egipteanca – si exemplele ar putea continua).

In legatura cu Polul Nord sau Australia, lucrurile stau altfel. Cei mai multi considera ca Pamantul avea o cu totul alta forma si ca despicarea continentul initial, Pangeea s-ar fi intamplat dupa catastrofa. Exista un text in acest sens: Iar lui Eber i s-au nascut doi fii: numele unuia era Peleg, pentru ca in zilele lui s-a impartit pamantul… (Facerea 10, 25). Numele de Peleg inseamna „impartire”, deci versetul pare sa sugereze ca numele i-a fost dat de tatal sau, Eber, pentru a comemora un mare eveniment al impartirii care a avut loc cu putin timp inainte sa se nasca. Sunt exegeti si creationisti care gasesc ca-i vorba de impartirea dupa limbi, insa multi considera ca exista posibilitatea ca ambele diviziuni sa fi avut loc in acelasi timp.

Oricum, orice profesor de geografie iti va confirma ca a fost o vreme cand pamantul a fost separat de ape. Dar si mai bine poti observa privind cu atentie o harta a lumii. Poti observa ca Madagascarul, spre exemplu, e „decupat” din sud-estul Africii continentale, ca America de Nord se uneste aproape perfect cu Europa daca „sorbi” Oceanul Atlantic, la fel si in cazul Americii de Sud si al Africii… Chiar si Platon vorbeste in Dialogurile sale despre existenta la inceputuri a unui singur pamant inconjurat de ape. Asa ca nu trebuiau sa vina cangurii din Australia… si, oricum, daca trebuiau sa vina, veneau si de acolo.

M-am bucurat sa aflu din epistola ta ca, in principiu, nu negi universalitatea potopului, problema ta fiind arca. Cred sa stii, despre potop se gasesc relatari la mesopotamieni, la aborigenii australieni si, de fapt, in vechile culturi din toata lumea. Se intelege ca „informatia” aceasta despre potop era in zestrea traditiei orale transmise de la Noe urmasilor. Citeste si ceea ce scrie Mircea Eliade in Istoria ideilor si credintelor religioase, vol. I., in Tratatul de istoria religiilor, in Imagini si simboluri…

Sa vedem acum cum stau lucrurile cu spatiul arcei… Avem sansa sa discutam pe date concrete pentru simplu motiv ca Sfanta Scriptura consemneaza efectiv dimensiunile ei (vezi Facere 6, 14-16). Astfel, arca urma sa fie in esenta o cutie uriasa conceputa mai degraba in ideea stabilitatii pe apele potopului decat pentru deplasarea pe apa. Presupunem ca un cot era de 44,45 cm., valoare minima sugerata.

Transformand in dimensiunile prezentate in Biblie intelegem ca arca lui Noe era mai inalta decat o cladire obisnuita cu trei etaje si lunga cat o data si jumatate cat un teren de fotbal. Capacitatea volumetrica totala era egala cu 39.506 mł. Cum un vagon de marfa standard are o capacitate efectiva de aproximativ 75 mł, arca avea o capacitate volumetrica egala cu cea a 526 de vagoane de marfa standard. Evident, ea putea transporta un numar extrem de mare de animale, fiind intentionat conceputa ca sa incapa in ea reprezentanti ai tuturor speciilor de animale de pe intreg pamantul.

Cum un vagon de marfa standard poate transporta 240 de oi, arca putea transporta peste 125.000 de oi. Marimea medie a tuturor animalelor consideram ca este mai mica decat cea a unei oi (sa tinem cont si de faptul ca Dumnezeu, cu siguranta, a chemat la arca animale fertile, deci tinere), iar in ziua de astazi exista mai putin de 18.000 de specii de animale terestre in viata. Se intelege ca ies din calcul animalele marine, ele putand supravietui deluviului global.

Era deci loc si pentru destula hrana. De altfel specialistii au localizat ramasitele arcei lui Noe in masivul vulcanic Ararat.

Un pasionat cercetator al intelesurilor Bibliei, Angelo Palego si-a consacrat o buna parte din viata celor treisprezece expeditii in masivul vulcanic din Turcia orientala. Calauze i-au fost textul sacru si o imagine realizata de satelitul „Lancer”, de la o altitudine de 840 km.

Cu prilejul acestor expeditii, Palego a redescoperit resturile arcei, impartite in doua mari tronsoane, pe un ghetar situat la o inaltime de circa 4.800 m. Conditiile climaterice extrem de aspre au ingaduit lemnului gudronat sa reziste procesului natural de distrugere. Fragmentele recuperate in trecut de alti exploratori au fost supuse testului cu carbon 14, stabilindu-se ca vechimea lor este de 5.000 de ani, ceea ce corespunde datarii biblice.

Cele doua bucati ale arcei sunt pe jumatate ingropate in gheata si se afla intr-o pozitie greu accesibila. Ceea ce este foarte interesant e ca dimensiunile coincid cu cele indicate in Biblie.

Tin sa mai precizez ca exista o multime de carti despre creationism pe piata actuala: Henry M. Morris – Bazele biblice ale stiintei moderne (aparuta in mediul protestant), Creationism stiintific, Nathan Aliezer – La inceputuri, Ioan Vladuca – Elemente de apologetica ortodoxa, Ortodoxia si eroarea evolutionista, Ierom. Serafim Rose Cartea Facerii, Cartea lumii si Omul inceputurilor, asta ca sa citez din cartile aparute in ultima vreme la noi. Din cartile lui H. Morris si din cea a ieromonahului Serafim am citat si eu in raspunsul pe care ti l-am dat. Cauta si pe internet, cel putin in limba engleza vei gasi foarte multe materiale semnate de Henry M. Morris si echipa sa de cercetatori.

* De vazut si comentariul de subsol din lucrarea mea Hristos si tinerii, Editura Bunavestire, 2003, pp. 10-11.
** Exista chiar si o inedita lucrare, in engleza, pe aceasta tema: Arca lui Noe – studiu de fezabilitate, John Woodmorappe, 1996 (nota a editorului la Cartea Facerii, Cartea lumii si Omul inceputurilor a Ieromonahului Serafim Rose, Editura Sophia, Bucuresti, 2001).
*** Cf. Angelo Palego, Cum am gasit Arca lui Noe, Humanitas, Bucuresti, 2003 (coperta IV).

Preluat din cartea „Tinerii pe calea întrebărilor”