Selectați pagina

Copilul se află încă în leagăn, dar sufletul lui acumulează deja experienţă

Copilul se află încă în leagăn, dar sufletul lui acumulează deja experienţă

Referitor la vârsta când ar trebui să înceapă educaţia copiilor, părerile sunt cel mai adesea împărţite. Unii părinţi cred că, după venirea pe lume a pruncului, pentru o lungă perioadă de timp este nevoie doar de o îngrijire de lucrurile cele din afară ale acestuia. Ei îl privesc pe copil ca pe un fel de pisoi – amuzant, insensibil la influenţele duhovniceşti, închipuindu-şi că până la vârsta de 2-3 ani mintea copilului nu este pregătită pentru însuşirea celor spirituale. O astfel de viziune este greşită, fiind contrară atât ştiinţei, cât şi învăţăturii creştine. Psihologia a constatat că pruncul este cu mult mai receptiv la naştere.

 

După definiţia unui savant, sufletul copilului se aseamănă cu o „peliculă cinematografică” – foarte sensibilă, care neîncetat surprinde toate simţămintele. Copilul se află încă în leagăn, dar sufletul lui acumulează deja experienţă; este atent la sunete, la imagini, la intonaţiile glasurilor din jur şi surprinde chiar şi starea sufletească a părinţilor. Din toate aceste experienţe, odată cu înţelegerea lui, se formează neîncetat şi subconştientul copilului. Şi toate câte le petrece, zi după zi, devin o parte a personalităţii sale; chiar nu există nici un fel de posibilitate ca aceste „impresii” să fie şterse. În afară de aceasta, psihologia contemporană a tras concluzia că aceste experienţe ale subconştientului din fragedă copilărie au o mare însemnătate pentru dezvoltarea ulterioară a omului.

 

(Când şi cum începem să-i vorbim copilului despre Dumnezeu, traducere din limba rusă de Gheorghiţă Ciocoi, Editura de Suflet, Bucureşti, 2006, pp. 13-14)

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe:

Статьи на русском языке

Статьи на русском языке