Selectați pagina

Copiii „boicotează” meniul sănătos

Copiii „boicotează” meniul sănătos

gradinitaCarnea procesată a fost interzisă în grădinițe și școli, după ce ordinul Ministerului Sănătății în acest sens a fost publicat în Monitorul Oficial la începutul acestei luni.

După ce părinții au descoperit că meniurile din grădinițe și școli conțin carne procesată cu diferiți aditivi alimentari, produse făinoase, zahăr și grăsimi în exces, iar fructele lipsesc de pe masa copiilor, au semnat o petiție către Ministerul Sănătății. Părinții au insistat să fie exclusă cu desăvârșire carnea procesată din meniu și să fie incluse mai multe legume și fructe proaspete, respectiv și mâncarea să fie pregătită sănătos.
Au urmat numeroase controale. Rezultatele obținute erau dramatice. Meniurile erau învechite și conțineau fișe tehnologice cu produse din carne procesată și alte nereguli. S-au depistat cazuri când copiii primeau terci de trei ori pe zi, ori cu adaos făcut din prăjeală de ceapă, paste de tomate și ulei, ori cu zahăr. Crenvurștii aveau o concentrație foarte mare de fosfați și nitriți, chiar dacă, pe etichetă, era indicat că produsele sunt pentru copii.

Astfel, după decizia în comun a Ministerului Sănătății și societății civile, a fost emis ordinul în care „se interzice includerea în meniurile din instituțiile de învățământ general a produselor din carne cu adaos de aditivi alimentari (mezeluri și salamuri)”. A fost lansată și „Coolege Vitamine!”, o campanie de popularizare, în rândurile copiilor și elevilor, a consumului de fructe în stare proaspătă.

Poftă bună, dar nu prea

Pentru a afla dacă și cum este implementat ordinul Ministerului Sănătății, am decis să mergem la o grădiniță din Capitală, să vedem ce mănâncă copiii. Până a identifica una pe care să o vizităm, ne-am lovit de mai multe refuzuri din partea managerilor. Fie „copiii sunt în vacanță și nu vin la grădiniță”, fie „sunt puțini, nu prea vin și noi facem o mică reparație cosmetică a instituției”. Unul ne-a zis că organizează „o manifestare” și nu ne poate primi, altul ne-a întrebat de ce am ales să venim anume la ei și ne-a îndemnat să mergem în altă parte. Într-un final, cei de la grădinița numărul 96 din Chișinău s-au arătat dispuși să ne primească și să ne arate cum se alimentează copiii.

Am ajuns dimineața, picii se pregăteau să ia micul dejun în clasa în care învață. O fetiță, cu un șorț albastru, împreună cu educatoarea puneau mâncarea în farfurii. În timp ce se aranja masa, ceilalți au chemat soarele prin cântecele și poezii. După ce și-au zis „poftă bună” cu o voce domoală, aproape plictisită, în fața lor stăteau farfurioare cu terci cu lapte, o ceșcuță de ceai și câteva felii de pâine cu unt și deasupra o felie de cașcaval. O fetiță împinge farfuria mai departe de ea, apoi alt copil refuză terciul și tot așa. Alții preferă ceaiul cu tartină. Educatoarea tot încearcă să-i motiveze „Ariana, câți ani ai? Dacă ai șase ani, degrabă șapte, atunci să mănânci șase sau șapte linguri de terci”.

Unuia nu-i place terciul, altul a mâncat acasă și nu-i este foame, iar altcineva pur și simplu și-a încrucișat mâinile și se opune cerințelor educatoarei, ca apoi, cea din urmă să explice că „mămica fetei este plecată peste hotare și acasă tata cu bunica o alintă cu foarte multe bomboane. Acum nu vrea să mănânce terciul”, spune „doamna educatoare” Rodica Sulă.

Întrebați dacă le plac crenvurștii, toți au răspuns în cor, aprobator. Însă, în meniul prezentat de către asistenta medicală din cadrul instituției nu am găsit nici gram de mezeluri. Programul de alimentație pentru ziua de marți mai conține la prânz 225 g de ciorbă poloneză cu smântână, 140 g de terci din grâu cu 140 g de unt, chiftele din pește în legume (180 de g), 70 g de pâine, compot din fructe uscate. La chindii se servesc turte dulci și lapte cu cacao, iar la cină „cartofi ca acasă”, pâine și ceai cu lămâie.

Asistenta medicală împreună cu directoarea sunt cele care propun meniul zilnic. „Azi am alcătuit meniul pentru mâine și ne uităm ca să fie o corelație între proteine și glucide. Există norme de alimentare pentru fiecare zi și noi le respectăm”, spune Victoria Rotaru, asistenta medicală.
Despre fructe, asistenta susține că nu poate să dea unui copil mai mult decât ar putea mânca. „Se dau 100 g de fructe pe zi. În condiții reale, nu-i poți da mai mult decât unul mic este în stare să mănânce. Mai ales că poate și să refuze”, spune Victoria Rotaru.

Chiar dacă în meniul model prezentat găsim câte o sută de grame de măr în doar două zile din săptămână, directoarea instituției, Tatiana Ciotu spune că le-ar putea da copiilor fructe de sezon, cum ar fi cireșele și căpșunile, însă mulți copii sunt alergici. „Părinții doreau să îi hrănim cu fructe citrice, însă acestea nu sunt recomandate”, spune doamna Ciotu. Mai mult, în grădinița respectivă s-au făcut schimbări în meniu. Dacă, la cină, copiii primeau terciuri, acum li se dau legume cum ar fi cartofii „ca acasă” sau ragu. „În zilele de luni, crenvurștii au fost înlocuiți cu ouăle fierte. Apoi, marți și joi, le dăm pește. Miercuri și vineri – carne preparată în diferite moduri”, susține Tatiana Ciotu.


Directoarea grădiniței Tatiana Ciotu și asistena medicală Victoria Rotaru

Părinții vor carne de iepure și de prepeliță

Potrivit directoarei, au fost organizate sondaje de opinie în rândurile părinților, în urma cărora s-a aflat că circa 25-30% dintre ei nu susțin eliminarea din meniu a crenvurștilor, ceea ce înseamnă că, cel puțin acasă, „părinții își hrănesc odoarele cu mezeluri”. Totuși, în meniu, pe lângă ceai, pâine, lapte, unt, legume, terci și ouă, au rămas papanașii prăjiți cu magiun, laptele condensat sau castraveții murați.

În același timp, ne spune directoarea, părinții vor ca broccoli, varza chinezească, carnea de iepure sau de prepeliță să fie incluse în meniu. Aceasta este, însă, imposibil. „Bugetul pentru fiecare copil este de 18,70 lei și, suplimentar, alți 3 lei ce-i achită părinții pentru procurarea brânzei, cu care facem budinci, sau a altor produse alimentare necesare”, spune directoarea instituției de învățământ.

Din cauza alimentației nesănătoase, în satele din Republica Moldova, circa 75% de copii se confruntă cu cel puțin o problemă de sănătate și doar 25% sunt perfect sănătoși. Iar fiecare al doilea copil din țară suferă de malnutriție, ori de obezitate.

Sursa: timpul.md

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *