Selectați pagina

Comemorarea căderii capitalei Imperiului Bizantin ortodox, în mâinile turcilor musulmani

Comemorarea căderii capitalei Imperiului Bizantin ortodox, în mâinile turcilor musulmani

A fost intr-o zi de marti, 29 mai / 11 iunie, in anul 1453, cand Constantinopolul (actualul Istanbul) a cazut sub asaltul turcilor otomani condusi de Mahomed Cuceritorul.

Dupa un asediu de 52 de zile, asaltul decisiv a avut loc in dimineata zilei de marti, 29 mai 1453, si a durat trei ore – de aici, si superstitia raspandita mai tarziu in peninsula Balcanica si in Romania cu “cele trei ceasuri rele” de marti…

Ce datoram noi romanii Imperiului Bizantin/Roman de Rasarit? Destul de multe, putem sa afirmam.

In primul rand datoram Bizantului salvarea crestinismului de la disparitie din Europa si Romania. In mai multe randuri, zidurile Constantinopolului au fost singurele care au putut opri valurile de atacatori pagani (musulmani, zoroastrieni sau politeisti), salvand de la cucerire si convertire fortata statele crestine din Rasaritul Europei.
In secolele 7-8 in special, cand noul Imperiu Arab musulman era in plin avant cuceritor si parea de neoprit, armatele musulmane hotarate sa aduca cu sabia religia islamica in Europa venind din Est, au fost oprite si invinse in cele doua mari asedii ale Constantinopolului(674-678 si 717-718). Fara aceasta victorie aproape miraculoasa, si tarile romane ar fi fost fara doar si poate cucerite si islamizate.

In al doilea rand, datoram Bizantului pastrarea ortodoxiei noastre, fiind inconjurati de neamuri de alta credinta (turcii musulmani, ungurii si polonezii catolici, tatarii musulmani). Invatatura de credinta nealterata, ierarhia bisericeasca, cartile de cult, randuiala liturgica – toate s-au transmis si pastrat in Tarile Romane pana in 1453 cu contributia Bizantului. Primii episcopi care i-au pastorit crestinii ortodocsi din Tarile Romane au fost numiti de la Constantinopol, ca si primul mitropolit al Tarii Romanesti (Iachint de Vicina – 1359) si primul mitropolit al Moldovei (Iosit Musat – 1401).

In al treilea rand, multe alte influente ale Bizantului s-au resimtit in Tarile Romane, chiar si sute de ani dupa caderea Constantinopolelui sub turci. Asa cum remarca si marele nostru istoric Nicolae Iorga, in multe privinte, Tarile Romane au fost continuatoarele lumii bizantine – un “Bizant dupa Bizant”. Tarile Romane au preluat multe elemente din civilizatia, arta, cultura, modelul politic si moravurile bizantine, iar aceste elemente au fost predominante pana la inceputul secolului 19, cand a inceput sa se manifeste puternic la noi influenta civilizatiei occidentale.

Mai multi dintre marii nostri voievozi au incercat sa salveze Bizantul de cucerirea otomana(Mircea cel Batran la Nicopole 1396, Iancu de Hunedoara la Varna 1444); Vlad Tepes si Stefan cel Mare i-au tinut piept cu glorie pe campul de lupta lui Mahomed Cuceritorul Constantinopolelui; iar alti voievozi romani au visat sa elibereze Constantionopolul de sub stapanirea turceasca – Mihai Viteazul, Vasile Lupu – dar vremurile nu au ingaduit…

In final, se cuvine sa aducem un omagiu si sa sa inaltam o rugaciune pentru ultimul imparat bizantin – Constantin XI Dragases Paleologul, erou si martir. Pe 29 mai 1453, el a cazut in lupta cu invadatorii otomani pe zidurile orasului sau iubit, pe care a refuzat sa il parasesca pana la sfarsit, si l-a aparat cu pretul vietii sale. Respect.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *