Selectați pagina

CEDO obligă statele europene să recunoască relațiile sodomite

CEDO obligă statele europene să recunoască relațiile sodomite

gaylandÎntreaga Europă este supusă unei dezbateri, aprinsă de propunerile legislative pentru legalizarea căsătoriilor homosexuale, a uniunilor civile (heterosexuale și homosexuale) sau a ambelor variante. Recent însă, pe 21 iulie, dezbaterea a fost tranșată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a decis că statele europene trebuie să aleagă o formă sau alta de recunoaștere a cuplurilor gay în fața legii.

Trei cupluri de homosexuali din Italia au acționat în judecată statul la Curtea European a Drepturilor Omului, fiindcă sub legea statului nu au posibilitatea de a se căsători sau de a intra în vreun alt tip de uniune civilă, care să îi protejeze în ochii legii.

Decizia

În decizia publicată pe internet, CEDO explică faptul că unul din cele trei cupluri a apelat la justiția italiană după ce i s-a respins cererea de oficiere a căsătoriei, în iulie 2008. Cuplul a argumentat că legea italiană nu interzice explicit căsătoria între două persoane de același sex și, chiar dacă acesta ar fi cazul, o asemenea poziție ar fi neconstituțională. Tribunalul le-a respins cererea, iar curtea de apel a trimis cazul la Curtea Constituțională, pentru a se pronunța asupra acuzației de neconstituționalitate.

În aprilie 2010, Curtea Constituțională a declarat provocarea inadmisibilă, concluzionând că dreptul la căsătorie, așa cum este garantat de către Constituția italiană, nu se extinde la uniunile homosexuale și este menit să facă strict referire la căsătorie în sensul ei tradițional, adică între persoane de sexe opuse. În același timp, Curtea a explicat că Parlamentul este cel care reglementează, în timp și prin mijloacele și limitările legii, recunoașterea juridică a drepturilor și responsabilităților ce le revin cuplurilor formate din persoane de același sex.

Celelalte două cupluri au atacat și ele statul în instanță, dar nu au mai făcut recurs, pentru că respingerea cazurilor s-a făcut după decizia Curții Constituționale pentru primul caz. Cu toate acestea, toate cuplurile au depus plângere la CEDO, pentru violarea Articolului 8 (dreptul la viață privată și de familie), a Articolului 12 (dreptul la căsătorie) și a Articolului 14 (interzicerea discriminării).

Judecătorii au găsit inadmisibile plângerile în ce privește Articolele 12 și 14, notând că, în ciuda evoluției din statele europene în privința acceptării legale a căsătoriilor homosexuale, Articolul 12 nu impune o obligație asupra niciunui stat să garanteze accesul la căsătorie a cuplurilor gay. S-a constatat totuși o violare a Articolului 8, pentru care fiecare cuplu trebuie compensat cu suma de 10.000 euro.

Judecătorii au spus că deja s-a demonstrat în cazuri anterioare că o relație stabilă de coabitare dintre două persoane de același sex se încadrează în ceea ce Articolul 8 numește „viață de familie” și că aceste cupluri au nevoie să fie recunoscute legal și puse sub protecția legii. Curtea consideră că protecția legală în vigoare în Italia nu este suficientă și nu asigură împlinirea nevoilor de bază ale unui asemenea cuplu. De asemenea, având în vedere că legea italiană este foarte limitată în acest aspect, până și cele mai simple probleme trebuie rezolvate în instanță. Mai mult decât atât, legea din Italia merge în sens opus realităților sociale ale celor trei cupluri, care își trăiesc viața în mod deschis, cu recunoaștere din partea societății. În final, având în vedere și recomandarea repetată a Curții Constituționale italiene de a se găsi o metodă pentru protecția cuplurilor gay, CEDO declară că, „în absența căsătoriei, opțiunea unui parteneriat înregistrat sau a unei uniuni civile ar fi calea cea mai adecvată prin care să fie recunoscute legal cuplurile formate din persoane de același sex”.

Diferența dintre drepturi

Decizia CEDO i-a făcut pe mulți să sară la concluzii. Dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului spune că relațiile homosexuale trebuie recunoscute legal înseamnă că toată Europa trebuie să legalizeze căsătoriile homosexuale, cum se va întâmpla în Statele Unite, după decizia Curții Supreme. De fapt, decizia este la extrema opusă față de cea din SUA.

În primul rând, CEDO a respins solicitarea privind dreptul la căsătorie, reafirmând jurisprudența sa potrivit căreia Convenția europeană pentru drepturile omului nu consacră dreptul la căsătorii homosexuale – astăzi legale în 11 dintre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. În al doilea rând, CEDO a plusat, explicând că numai Parlamentul italian poate să decidă atât asupra formei de recunoaștere a relațiilor și drepturilor ce derivă de aici, cât și asupra momentului în care decide să facă acest lucru. Curtea Supremă din SUA și-a încălcat jurisprudența, luând puterea de decizie a fiecărui stat american în parte și încălcând părerile cetățenilor exprimate prin vot.

Uniunile civile au fost propuse ca soluție de către CEDO tocmai în circumstanțele lipsei posibilității cuplurilor gay de a se căsători în Italia. Cu toate acestea, persoanele care formează aceste cupluri trebuie să aibă aceeași poziție în fața legii, ca și cele care formează cupluri heterosexuale, iar aici este vorba strict de anume drepturi și beneficii sociale.

Ce se va întâmpla în România

Uniunile civile pentru cuplurile formate din persoane de același sex au fost deja introduse în 24 de țări europene. Grecia ar putea urma, având în vedere că guvernul a prezentat în iunie un proiect de lege care le permite cuplurilor gay un contract de uniune civilă. De aceea și CEDO vorbește despre un anumit „trend” și anumite „realități sociale”, la care legea italiană trebuie să se conformeze. Aici sunt menționați trei factori: opinia majorității italienilor, care este în favoarea recunoașterii relațiilor homosexuale, faptul că guvernul nu a negat niciodată că aceste cupluri au nevoie de protecție și cerința repetată a instanțelor ca această protecție să fie garantată. Teoretic, dacă aceste trei condiții sunt întâlnite și în alte țări, decizia ar fi aceeași.

Dar, practic, nu este nevoie ca CEDO să dea o sentință pentru fiecare țară în parte, fiindcă jurisprudența Curții este superioară instanțelor interne și este obligatorie pentru toate țările membre ale Consiliului Europei, așadar și pentru România. Ce înseamnă „obligatorie”? Este vorba mai degrabă de o consecință implicită decât de un ordin explicit. Înseamnă că, dacă cineva acționează statul român la CEDO pe aceleași probleme, statul va pierde, va fi amendat și va primi aceeași recomandare. Însă CEDO nu poate impune un termen-limită până la care statele europene să își schimbe legile în funcție de această decizie. Pe de altă parte, un stat al Consiliului European este obligat să se ralieze legilor CEDO.

În concluzie, este doar o chestiune de timp până la legalizarea uniunilor civile și în România, pentru că, din acest moment, nu mai există scuze pentru a evita subiectul. De fapt, inițiativa legislativă privind recunoașterea parteneriatului civil a fost deja luată de către deputatul Remus Cernea și a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială. În prezent, se află pe Ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților (care este decizională), urmând a fi discutată și votată în sesiunea parlamentară din toamnă. Conform deputatului, chiar dacă la celelalte comisii avizele ori raportul a fost negativ, plenul va trebui să adopte inițiativa legislativă, în lumina deciziei Curții Europene. Prin urmare, proiectul de lege ar trebui retrimis la Comisia juridică pentru un nou raport, care să fie favorabil și pe care plenul să îl voteze. Sau plenul poate să voteze împotriva raportului de respingere, iar inițiativa legislativă să fie astfel adoptată, explică el.

Care ar putea fi urmările aprobării inițiativei legislative, în afara celor evidente, de a asigura drepturi și protecție socială nu doar cuplurilor homosexuale, ci și celor heterosexuale care coabitează? Încurajarea relațiilor în afara căsătoriei este evidentă, însă Biserică Ortodoxă Română vorbește despre o „anticameră a acceptării căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex”. Am putea tinde să credem că este o exagerare, însă chiar inițiatorul acestui proiect legislativ a fost foarte clar și sincer în această privință încă din 2013: Eu am deja în vedere un proiect de lege care să reglementeze parteneriatul civil între persoane heterosexuale sau persoane de același sex pe model francez. În Franța, mai întâi a fost adoptată legea privind parteneriatele civile, iar la începutul acestui an a fost adoptată legea privind drepturile cuplurilor de același sex de a se căsători.”

Sursa: http://semneletimpului.ro

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne găseşti şi pe: