Selectați pagina

America ajunge din urmă criza rusească

America ajunge din urmă criza rusească

petrolDupă ce economia Rusiei a fost crunt lovită anul trecut de scăderea semnificativă a cotaţiei internaţionale a petrolului, în primele trei luni din 2015 este rândul industriei extractive din SUA să sufere o contracţie puternică. Numărul exploatărilor petroliere americane operaţionale s-a redus la 1.048, reprezetând o reducere de 45% faţă de valorile de acum 16 săptămâni.

Declinul preţului petrolului brut din zona de 100 dolari pe baril la jumătatea anului trecut până sub pragul de 50 dolari pe baril în primele săptămâni din 2015 a aruncat în afara rentabilităţii un număr mare de exploatări petroliere de pe teritoriul SUA, în special platforme maritime şi instalaţii extragere a hidrocarburilor de şist. Numărul zăcămintelor rămase în exploatare s-a redus la 1.048, după oprirea temporară a activităţii în peste 800 de situri, conform datelor centralizate de compania de servicii petroliere Baker Hughes şi preluate de Zero Hedge. Portalul financiar observă că declinul de 45% a numărului de exploatări în numai 16 săptămâni este depăşit numai de o scădere de 57% din timpul crizei 2008-2009, dar care şi aceea a survenit abia în 41 de săptămâni.

Ultima săptămână măsurată în secvenţa Baker Hughes indică suspendarea operaţiunilor la 21 de zăcăminte, cel mai mic recul din 2015, însă în a 16-a săptămână consecutivă cu pierderi nete de exploatări la nivelul industriei petroliere americane.

Criza preţului petrolului pare a ajunge din urmă şi unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei SUA, foarte multe dintre locurile de muncă ce au fost create post-criză şi din avansul Produsului Intern Brut federal fiind datorate revoluţiei din domeniul exploatării hidrocarburilor de şist şi a zăcămintelor off-shore.

Amintiri despre criza rusească

Prima ţară care a suferit de şocul cotaţiei petrolului a fost Rusia. Ţară bazată pe exportul de ţiţei şi gaze naturale, Federaţia Rusă a cunoscut în anul 2014 o recesiune puternică, care a dus-o din a opta economie a lumii, de 2,1 trilioane dolari, la una de dimensiuni medii, de anvergura Coreei de Sud sau a Spaniei.

Către finalul anului, deteriorarea economiei a fost precipitată de o criză valutară în care rubla a atins vârful unei devalorizări de peste 50% faţă de dolarul SUA. „Rubla nu se va stabiliza până când nu o va face petrolul”, spunea atunci Kingsmill Bond, chief strategist la Sberbank Investment Research.

Analişti din pieţele internaţionale, dar şi comentatori politici vedeau declinul cotaţiei petrolului din pieţele internaţionale şi ca o consecinţă a încercării SUA de a izola Rusia în plan geostrategic, inclusiv prin îngenuncherea economică. Tăierea veniturilor sale din vânzarea de hidrocarburi a fost o consecinţă a acestor scăderi ale cotaţiei petrolului. Acum şocul ajunge din urmă şi industria de profil din SUA, foarte multe exploatări nord-americane trecând sub pragul de rentabilitate la preţuri ale ţiţeiului gravitând în jurul reperului de 50 dolari pe baril.

Sursa: capital.ro

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *