Selectați pagina

A gresit PS Longhin oprind comuniunea cu patriarhul Kiril al Rusiei? Reactii in Biserica Rusa la documentul semnat de patriarhul Kiril si papa Francisc la Havana, in Cuba.

A gresit PS Longhin oprind comuniunea cu patriarhul Kiril al Rusiei? Reactii in Biserica Rusa la documentul semnat de patriarhul Kiril si papa Francisc la Havana, in Cuba.

ps-longhinVestea ca episcopul Longhin Jar, de la Banceni (Ucraina), a incetat sa-l mai pomeneasca pe patriarhul Kiril al Rusiei a starnit reactii. Ca de obicei unii sunt pro, iar altii contra, fiecare in functie de criteriile dupa care analizeaza subiectul. 

Ce spun canoanele Bisericii Ortodoxe despre aceasta situatie?

Toate canoanele Bisericii Ortodoxe osandesc schisma care este cauzata de nepomenirea ierarhului canonic instituit. De obicei schismele sunt si rupturi de Biserica si apartenenta fata de o organizatie religioasa necanonica sau independenta (privata/autonoma) iesita de sub ascultarea Bisericii. In cazul de fata PS Longhin sustine ca nu s-a despartit de Biserica Ortodoxa canonical, ci doar a interupt comuniunea cu un patriarh care si-a marturisit un crez apostat, in contradictie cu invatatura Sfintilor Parinti si ai Bisericii Ortodoxe in general, referindu-se la documentul semnat de patriarhul rus si papa Francisc la Havana (in Cuba). Subalternii patriarhului Kiril si adeptii curentului ecumenist, justifica gestul acestuia ca fiind o chestiune corecta care nu incalca invatatura canonica si dogmatica a Bisericii Ortodoxe, in timp ce mai multi teologi ortodocsi considera ca respectivul document este un act de compromis si o marturie clara a ereziei ecumeniste.

 O atitudine similara au avut-o si unii preoti, stareti si starete de manastiri din Republica Moldova si Ucraina, care apartin de Biserica Ortodoxa Rusa. Acestia au interupt pomenirea patriarhului Kiril manifestandu-si dezacordul fata de documentul semnat de patriarhul lor si papa Francisc in Havana, act pe care il considera un gest de apostazie. Mai multi clerici si cateva manastiri din Republica Moldova nu-l mai pomenesc nici pe Mitropolitul Vladimir deoarece a facut parte din comisiile preliminare ale sinodului pan-ortodox unde a semnat cateva documente considerate de catre acestia ca fiind in neconcordanta cu invatatura Bisericii. Aceste documente sunt inca in forma de provizorat, dar prin aceasta IPS Vladimir si-a exprimat o marturisire personala. Mitropolitul Vladimir al Chisinaului si ierarhii sai subalterni, au considerat neintemeiata atitudinea celor care au oprit comuniunea cu el si cu patriarhul Kiril manifestandu-si totodata si teama de a nu se produce o schisma.

Canonul 15 al Sinodului I-II, mentioneaza ca daca ierarhul sau patriarhul este vadit ca marturiseste un crez diferit de invatatura Bisericii Ortodoxe, trebuie sa se intrerupa comuniunea cu acesta chiar si inainte de a fi judecat de catre sinod. Motivele si contextul nepomenirii patriarhului Kiril, de catre PS Longhin si staretii manastirilor din Moldova si Ucraina, nu sunt trecerea la o alta jurisdictie canonica, ci condamnarea unei marturisiri de credinta pe care patriarhul rus si-a exprimat-o in documentul semnat la Havana.

Canonul 15 al sinodului I-II spune: “Cele ce sunt randuite pentru prezbiteri, episcopi si mitropoliti, cu mult mai vartos se potrivesc pentru patriarhi. Drept aceea daca vreun prezbiter, sau episcop, sau mitropolit, ar indrazni sa se departeze de comuniunea cu propriul sau patriarh, si nu ar pomeni numele acestuia, precum este hotarat si randuit in dumnezeiasca slujba tainica, ci mai inainte de infatisarea in fata sinodului si de osandirea definitiva a acestuia, ar face schisma, Sfantul Sinod a hotarat ca acela sa fie cu totul strain de toata preotia, daca numai se va vadi ca a facut aceasta nelegiuire. Si acestea s-au hotarat si s-au pecetluit pentru cei ce sub pretextul oarecaror vinovatii se departeaza de intai statatorii lor, si fac schisma si rup unitatea Bisericii. Caci cei ce se despart pe sine de comuniunea cea cu intaiul statator al lor pentru oarecare eres osandit de sfintele sinoade, sau de Parinti, fireste adica, de comuniunea cu acela, care propovaduieste eresul in public, si cu capul descoperit il invata in Biserica, unii ca acestia nu numai ca nu se vor supune cercetarii canonicesti, desfacandu-se pe sinesi de comuniunea cu cel ce se numeste episcop (mitropolit, patriarh –n.n.) chiar inainte de cercetarea sinodiceasca, ci se vor invrednici si de cinstea cuvenita celor ortodocsi, caci ei nu au osandit pe episcop (mitropolit, patriarh –n.n.), ci pe pseudoepiscopi (pseudomitropolit, pseudopatriarh –n.n.) si pe pseudo invatatori, si nu au rupt cu schisma unitatea Bisericii, ci s-au silit sa izbaveasca Biserica de schisme si dezbinari.”

Canonistul ortodox din Romania, arhidiacon prof. univ. dr. Ioan N. Floca de la Sibiu, in explicatia data acestui canon spune ca in cazul in care erezia patriarhului este vadita, PS Longhin avea, nu doar dreptul, ci chiar datoria, sa ia o astfel de pozitie: “In cazul in care superiorul propovaduieste in public, in biserica, vreo invatatura eretica, atunci respectivii au dreptul si datoria ca imediat sa se desparta de acel superior. In acest caz nu numai ca nu vor fi sanctionati, dar vor fi apreciati, pentru ca au osandit legal pe cel vinovat si nu s-a rasculat impotriva acestuia”. Atitudinea episcopului de la Banceni a fost radicala si canonica.

Cazuri asemanatoare au fost si in Romania. Parintele Serafim de la manastirea Cebza nu l-a mai pomenit pe mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu cand s-a impartasit la greco-catolici inainte de a fi judecat de catre sinodul BOR, iar dupa ce si-a cerut iertare in fata Sinodului, l-a pomenit in continuare. Parintele Eftimie Mitra, care a fost la Schitul Huta, impreuna cu mai multi preoti din zona Beiusului nu l-au mai pomenit pe episcopul Sofronie Drincec al Oradiei pentru ca a incalcat invatatura Bisericii Ortodoxe slujind cu un ierarh eretic pe malul Crisului Repede. Este cunoscut cazul cand PS Sofronie a slujit de boboteaza cu omologul sau greco-catolic Virgil Bercea. Dupa ce episcopul Sofronie si-a cerut iertare in fata Sinodului BOR, preotii subalterni au inceput sa-si pomeneasca ierarhul. In perioada cat nu l-au pomenit pe ierarhul apostaziat, ei l-au pomenit pe Mitropolitul Bartolomeu Anania de la Cluj, dar asta nu inseamna ca s-au despartit de Biserica facand schisma. Preotii bihoreni au luptat in Biserica, nu si-au facut biserici si schituri private si nici nu au aderat la alte formatiuni stiliste necanonice, iesite de sub ascultarea Bisericii. Asemenea fac astazi staretii manastirilor din BORu care nu il pomenesc pe patriarhul Kiril, avand totodata si indreptatire canonica.

A-i acuza de schisma si sminteala pe PS Longhin si pe staretii manastirilor care nu il pomenesc pe patriarhul Kiril e o exagerare si o incercare de a ascunde adevaratele motive pentru care ei au avut aceasta atitudine. Canonul sus amintit spune ca sminteala a facut-o patriarhul Khiril prin semnarea documentului care a incalcat invatatura Bisericii Ortodoxe. Amintim aici de enciclica patriarhilor ortodocsi de la Constantinopol, din anul 1848, in care toti patriarhii ortodocsi, declarau invatatura Bisericii Romei ca fiind eretica. Atunci erau alte canoane si alte invataturi? Sau poate asta se incearca anul acesta prin sinodul pan-ortodox din iunie 2016? Patriarhii de astazi vor tine seama de ce au spus patriarhii din 1848 si Sfintii Parinti ai celor sapte Sinoade Ecumenice? Ramane de vazut…

Cert este ca subiectele supuse dezbaterii, in cadrul sinodului pan-ortodox din iunie anul acesta, au fost statornicite deja de catre Sfintii Parinti la cele sapte Sinoade Ecumenice. Sa intelegem ca acestea trebuiesc schimbate sau “imbunatatite”? Despre relatia Bisericii Ortodoxe cu papismul s-a discutat la sinoadele VIII si IX, sinoade pe care, se pare ca, noul sinod pan-ortodox nu le-ar recunoaste…

Intr-o discutie ce am avut-o cu parintele Arsenie Papacioc, despre sinoadele talharesti din istoria Bisericii mi-a spus foarte clar si raspicat: “Iti vei da seama care soboare nu sunt dupa Duhul Sfant cand le vei compara cu cele sapte Sinoade Ecumenice, cu Sinoadele Locale si canoanele Sfintilor Parinti recunoscute de Biserica. Cele care au o alta marturisire si interpretare decat ce invata Biserica sunt de la duhul vicleniei”. Inca nu se stie care va fi finalul, ce se va decide la acest sinod, organizatorii nu ofera transparenta necesara pentru a se cunoaste toate detaliile. Dupa cum decurg lucrurile si dupa cum sunt dezbaterile in sedintele comisiilor preliminare, pe zi ce trece, suspiciunile sunt tot mai mari.

Nu in ultimul rand amintim si indemnul parintelui Iustin Parvu care spunea mereu sa ducem lupta cea buna, din interiorul Bisericii fara sa ne despartim de Trupul lui Hristos care este Biserica Ortodoxa: “A trecut vremea marturisirii, acum e timpul muceniciei”.

In cazul in care sinodul de anul acesta va vrea sa schimbe sau sa “imbunatateasca” ce s-a stabilit pana acum in soboarele canonice al Bisericii noastre nu ne ramane decat sa il contestam si sa nu-l recunoastem asa cum s-a facut in urma cu cateva secole in cazul sinodului talharesc de la Ferara-Florenta. Aceasta o putem face doar ramanand madulare ale Bisericii Ortodoxe.

Prof. Marian Vanca, licentiat in teologie ortodoxa

10 Comentarii

  1. simeon

    Dragi prieteni,
    Nu am postat nici o dată pe acest site pentru că nu știu dacă este un site în care se caută să se afirme adevărul în general sau doar adevărul, în particular, așa cum îl înțelege proprietarul site-ului. Spun aceasta pentru că am mai încercat să postez comentarii și pe alte site-uri dar fără excepție au fost șterse de administratorii acestora (și credeți-mă pe cuvânt că am vorbit foarte creștinește). Deci postarea de azi va fi și un test pentru acest site. De asemenea nu am mai postat pentru că pe acest site sunt postări care nu au nici un caracter oficial și oficios față de problemele zilei. Și chiar dacă mai apar articole care provin de la persoane cu o oarecare legimitate acestea au mai mult caracter colocvial și sunt foarte vagi. De altfel aceste luări de poziție nu au nici un ecou în Biserica Ortodoxă Română și nici în altă parte.
    Acum profit de faptul că cineva cu legimitate (adică este profesor licențiat în teologie) vine și învață pe cititorii site-ului ceva precis. Mai precis este vorba despre:
    „ARTICOLUL ZILEI: A greșit PS Longhin oprind comuniunea cu patriarhul Kiril al Rusiei? CÂND NU POMENIM un Episcop ce propovaduiește erezii inseamnă că facem SCHISMĂ?“
    În acest articol domnul profesor Marian Vanca, licențiat în teologie încearcă să demonstreze că P.S. Longhin nu a greșit atunci când a rupt comuniunea euharistică cu patriarhul Kiril al Rusiei.
    Plecând de la un un argument corect (canon) plasat într-un context istoric fals domnul profesor dă un sfat final care este, nu numai incorect, dar și cu niște efecte pe termen scurt și lung absolut nefaste.
    Astfel domnul profesor analizează respectiva luare de poziție a P.S. Longhin ca și cum s-ar fi petrecut în cadrul BISERICII ortodoxe așa cum, să zicem, era ea imediat, a doua zi după sinodul IX ecumenic. (Apropo de numărul sinoadelor: pot afirma cu precizie că toți cei care spun acum că creștinii ortodocși au avut numai VII sinoade ecumenice, sunt următorii papei de la Roma sau influențați de propaganda acestuia pentru că numai ereticii papistași susțin că ortodocșii nu au mai putut avea sinoade ecumenice deoarece s-au despărțit de biserica mamă, Roma; căutați și vedeți că în secolul XIV nu exista o asemenea opinie.)
    Faptul acesta, că actuala Biserică Ortodoxă Română, sau altă biserică locală oficială, ar fi ortodoxă, este cu totul fals și se poate vedea cu ochiul liber, chiar și de cei care cunosc mai puțin credința ortodoxă.
    Ideea că organismul Bisericii Ortodoxe Române, ortodocșii în general au reacționat corect și au păstrat credința neschimbată este demonstrată de domnul profesor prin faptul că s-au luat niște măsuri în două cazuri al răposatului mitropolit Corneanu și al episcopului Sofronie. Chiar dacă ar fi reacționat corect în cazul acestora (deși eu nu cred că au fost altceva decât niște acțiuni de P.R.), cei care astăzi susțin că sunt azi chiar BISERICA au niște moșteniri care nu le mai susține această afirmație. Nu am să vorbesc aici mai pe larg despre aceasta căci nu există spațiul necesar. Dar voi enumera unele fapte importante:
    – Anatema dată imediat după revoluția bolșevică de patriarhul Rusiei împotriva statului comunist și al celor ce colaborează cu acesta (această anatemă nu poate fi ridicată de nici o instanță omenească și nici chiar de cel ce a dat-o, efectele ei pot fi evitate prin pocăință și încetarea supunerii și colaborării cu statul comunist).
    De atunci toate bisericile care au rămas în comuniune cu Biserica Moscovei sunt sub aceeași anatemă. Mai mult de atât. După ce comunismul a cucerit și celelalte state în care erau ortodocși, în afară de Grecia, acestea au colaborat și ele cu statul comunist, s-au supus lui. Dar poate să spună cineva că nu mai este acum așa că uite nu mai sunt comuniști. Nu existența unui comunist sau a mai multor milioane de comuniști face ca statul să fie comunist sau antihristic, ci constituția statului, modul de funcționare a acestuia. Și dacă cineva se mai îndoiește că statul în care trăiește acum este urmașul statului comunist sovietic să facă un studiu comparativ al constituțiilor Comunității Europene și al Organizației Națiunilor Unite și va vedea că ele sunt copii fidele ale constituției U.R.S.S. de pe vremea lu’ papașa Stalin, cea elaborată de Buharin. De asemenea O.N.U. are ca ideologie principală leninismul și dacă mai este nevoie de ceva în plus voi spune și că în toate țările se aplică ideologia drepturilor omului și punctele din manifestul comunist, care toate și în orice cuvinte ale lor sunt anticreștine.
    – Toate bisericile locale, oficiale, creștin-ortodoxe sunt membre ale Consiliului Mondial al Bisericilor. Acest consiliu nu este și nu poate fi nimic din care BISERICA să poată face parte în vreun fel. Numai prin apartenență la acest organism biserica ortodocsă oficială se recunoaște pe ea ca nedeplină în ceva, nu contează ce și nu contează nici ce face acolo.
    – De fiecare dată când cineva dintr-o biserică locală a emis declarații sau a întreprins acțiuni antiortodcse de mare amploare și cineva din acea țară a întrerupt comuniunea cu acea persoană, celelalte biserici locale nu au luat nici o măsură, au tăcut și lucrurile au rămas așa până cei care au întrerupt comuniunea au revenit fără ca persoana în cauză să se pocăiască, să fie scoasă din biserică, acțiunea ei anatemizată, etc.
    Astfel a fost recunoscută preoția anglicanilor, cea a papistașilor, ortodocsia monofiziților, diferite delegații oficiale ortodocse au participat la evenimente cu un puternic caracter liturgic interconfesional și cu răsunet mondial și persoanele participante nu s-au pocăit, nu au fost excomunicate, nimic. Toate au rămas așa, neschimbate, în ciuda protestelor și vociferărilor.
    Dacă acestea două nu ajung se poate merge mai departe cu demonstrația.
    Și acum să vedem ce repercusiuni au menținerea convingerii că aceasta este BISERICA.
    Prima consecință imediată este că voi înșivă sunteți în eroare și nu sunteți ortodocși adevărați, căci dacă ați fi ortodocși adevărați ați asculta de BISERICĂ și de mai marii voștri (asta este scrisă negru pe alb în Sfintele Scripturi – indicația este pentru cei care nu prea citesc Scripturile).
    Astfel că dacă vreți să fiți „ortodocși“ va trebui să „ascultați“, să participați și voi la slujbele de rugăciune comună și alte evenimente ecumeniste, să luați actele de identitate ale Fiarei și să vă supuneți ei, adică să vă vaccinați voi și copiii voștri, să-i dați la școlilele statului și să-i învățați și voi pe copii să asculte de Fiară, etc.
    Altă consecință este că dacă voi sunteți BISERICA așa cum sunteți acum atunci și celelalte biserici (a papistașilor, a anglicanilor, a luteranilor, etc.) sunt BISERICA și într-adevăr trebuie să restabiliți „unitatea pierdută“ și să vă întoarceți la „biserica mamă“. Căci și ele sunt ca și voi. Au preoție (papistașii pot demonstra cu acte cum a trecut hirotonia din om în om până în zilele de azi), au taine, etc. ca și voi.
    La fel și la ei nu sunt toți de aceeași credință, uniformi, chiar papistași fiind (eu știu un cardinal al lor care a scris niște cărți mai ortodocse decât multe cărți scrise de ortodocșii cu etichetă oficială). Printre ei mai sunt și penticostaliști, spiritualiști, superstițioși, pietiști, radiesteziști, budiști, ortodocși uniți, etc. De asemenea și aceia se supun Fiarei, au acte de identitate, își vaccinează copii, îi dau la școli, etc. la fel ca și voi.
    Prin ce vă afirmați voi unicitatea ca biserică ortodoxă, ca creștini ortodocși?
    Și acum voi încheia prin a demonstra ultima afirmație pe care am făcut-o, că îndemnul de a rămâne în „biserică“ a avut, are și va avea un rol catastrofal. Dar nu voi încerca să demonstrez aceasta direct pentru că ar dura prea mult, de aceea am să formulez niște întrebări.
    Această atitudine pe care o aveți rămânănd în „biserică“ ce efect a avut?
    Putem lua ca exemplu, dacă vreți, trend-ul din ultima sută de ani:
    S-a păstrat și s-a întărit credința ortodoxă în rândul membrilor bisericii?
    Au ajuns cunoscute și aplicate dogmele și credința BISERCII de către un număr din ce în ce mai mare de oameni, de toată „biserica“?
    Societatea a evoluat după chipul și asemănarea creștinilor ortodocși? Căci în toate țările ortodoxe creștinii sunt majoritatea, nu se poate ca, atunci când ies din clădirea bisericii, să nu aibă chiar așa nici o influență asupra societății unde trăiesc!
    Ia ierarhia bisericii vreo atitudine, este ea activă până la sacrificiu în fruntea acțiunilor de asanare socială și morală a societății?
    Cei care s-au despărțit de biserica oficială ortodocsă sunt ei mai bine în vreun fel decât voi?
    Aceștia se îndreaptă spre ceva mai bun?
    Dar în viitor, se vor îmbunătăți în general lucrurile mai mult pentru creștini și biserică?
    La aceste întrebări nu am să răspund ci vă rog pe voi să vă faceți o analiză și să trageți concluziile necesare.
    Ceea ce vă rog este să nu mai citiți nici o carte de genul celei scrise de răposatul părinte Arhimandrit Epifanie Teodoropulos sau de altcinea care laudă cumva ceva din ziua de azi și zice că să rămâneți așa. Cartea are atâtea greșeli în ea că-ți trebuie o altă carte de 10000 de pagini ca să explici tot ce a greșit în ea. Numai titlul și este de ajuns. Căci ce poate fi mai extrem decât adevărul și mai la mijloc, mai neextremist decât ecumenismul?
    Ba mai mult am să vă dau un indiciu și mai bun.
    Nu mai citiți altceva scris de către cineva din zilele noastre decât după ce veți cunoaște bine de tot Sfintele Scripturi, hotărârile Sinoadelor și cărțile scrise de Sfinții Părinți. Însuși domnul profesor licențiat în teologie, autorul articolului dă dovadă că este victima îndoctrinării cu alte cărți și nu s-a împărtășit din cele scrise de Sf. Părinți.
    Dar vă rog să nu mai citiți nimic din ce s-a scris după Grigorie Palama, în secolul XIV (nu că ar fi toate rele după acea dată, dar căderea Constantinopolului și apariția tiparului a facilitat apariția unui ocean de cărți din care nu este ușor să dicerni ce este bun și ce este rău decât dacă ești bine întipărit de credința adevărată a BISERCII). După ce veți cunoaște toate acestea, foarte bine veți putea să discerneți ce este bine și ce este rău din ce vă îndeamnă cineva. De post, rugăciune și asceză nu v-am mai spus căci știu că le cunoașteți și unii chiar le practică cât de cât.
    Cu ajutorul lui Hristos, Domnul și Mântuitorul nostru și cu rugăciunile Preasfintei lui Maici sper să răzbiți prin vremurile acestea tulburi și să ne vedem cu toții în Rai.
    Vă rog să mă iertați.
    Cu dragoste în Hristos, Simeon

    Răspuns
  2. Ala

    Simeon, parerea ta mi se pare corecta si echilibrata per general(desigur nu intra in nici o corectitudine politica), nu ma pot expune sau macar a gandi despre valabilitatea/legalitatea Bisericii Ortodoxe oficiale pana la momentul intrarii ei in Consiliul mondial al bisericilor, fiindca nu m-am documentat, asta dovedind din partea mea o ignoranta crasa.
    Indemnurile mi se par corecte si intrebarile la fel. Nu o sa raspund la intrebari intrucat, ele isi contin insasi raspunsul foarte evident si nici nu pentru asta comentez.
    Eu personal sunt curioasa/interesata de pozitia dumitale cu privire la Biserica Orotodoxa. Adica cine este Biserica Ortodoxa? Ok, admitem ca cea oficiala este anatemizata, atunci unde si cum a lucrat Hristos in ea? daca a lucrat in ea?
    Adica, am o confuzie in cap dupa citirea comentariului tau si vreau sa ma lamuresc, ca asta probabil e cel mai greu lucru astazi.
    MAi concret aceste intrebari imi dau bataie de cap:
    Cei care s-au despărțit de biserica oficială ortodocsă sunt ei mai bine în vreun fel decât voi?
    Aceștia se îndreaptă spre ceva mai bun?
    Respectiv imi ridica urmatoarele intrebari:
    Cine sunt cei care s-au despartit de biserica oficiala?
    Ce s-a invocat cand s-au despartit? Cand anume s-au despartit? si care este rezultatul pe care il putem vedea astazi?

    Răspuns
    • simeon

      Dragă soră întru Hristos,
      Am introdus comentariul respectiv mai mult pentru a verifica site-urile care au publicat articolul domnului profesor licențiat în teologie Marian Vanca. Scopul postării era nu de a contrazice opinia domnului profesor referitor la separarea de episcopul care face ceva eretic și care este corectă, ci să atrag atenția celor care-l citesc că suntem toți într-o situație cum nu a mai fost de la Cincizecime și nu mai merge să ne autofelicităm pentru că suntem în biserică.
      Am sperat că prin postarea respectivă voi reuși să-i fac pe cei care vor citi un pic mai puțin siguri pe ei, adică să-și pună niște întrebări.
      Îmi pare foarte rău că din toate site-urile care au publicat articolul domnului profesor doar acesta a permis și postarea mea.
      Stau și mă întreb ce fel de creștini sunt cei care administrează acele site-uri sau dacă nu cumva sunt altceva.
      Mulțumesc pe această cale administratorilor acestui site și mă rog lui Dumnezeu pentru ei și ca ei să-și țină nevoința.
      La celelalte întrebări nu am vrut să fac niște afirmații ci doar să-i oblig, incit pe cititori la o cercetare a situației creștinilor care se autonumesc pe ei ortodocși în orice biserică ar fi ei, fie în cele oficiale fie în cele dizidente.
      Problema adevărată la ordinea zilei nu este numai unde este BISERICA? Această întrebare se pune din cauza faptului că creștinătatea ortodoxă și-a cam pierdut de mult conștiința eclezială. Adevărata problemă este efectul îndelungat al acestei pierderi.
      Nu voi lungi mai mult răspunsul pentru că am în lucru deja o carte întreagă pe această problemă și care nu mai are mult până la final.
      Poate administratorii acestui site o vor și publica. Această carte va fi singura abordare dogmatică a situației în care se află credincioșii ortodocși cât și lumea în care ei trăiesc. Eu nu cunosc alta, deși am cercetat cam mult. Poate tu știi.
      Ani de zile mi-am pus întrebarea de ce nu apare o asemenea carte care să scoată pe credincioși din confuzie. Acum când este prea târziu mi-am luat inima în dinți și am făcut pasul, deși eu sunt ultimul care sunt îndreptățit să fac așa ceva. Dar dacă toată ierarhia și-a dat demisia eu ca simplu creștin nu am putut răbda. Așa că din dragoste pentru frații mei creștini și pentru oameni m-am silit.
      Așa că mai ai puțină răbdare, cel mult o lună și vei putea să afli răspunsul la multe întrebări.
      Cu dragoste în Hristos, Simeon.

    • Sorana

      Am citit comentariile voastre si nu mi-e greu sa trag concluzia ca se incearca distragerea atentiei de la esenta articolului spre crearea unor confuzii in mintea celui care are rabdare sa le citeasca (sunt cam lungi).
      Au fost unii ierarhi ecumenisti care au incercat sa creeze diversiunea ca PS Longhin creaza schisma in Biserica. Acestora le este destinar articolul, ca un raspuns diversiunilor create.
      Din cate se observa, autorul comentariilor nu face parte din Biserica Ortodoxa canonica, ceea ce da de inteles care este motivatia interventiilor prin aceste comentarii.
      M-am informat la siteurile, din Romania, care au publicat acest articol si mi s-a spus ca nu a fost nici un comentariu de genul celor de mai sus. Articolul a fost postat initial pe ASTRADROM, apoi a fost preluat de alte siteuri.
      Ar putea dovedi comentatorul ca a incercat sa posteze si in alta parte aceleasi comentarii? Sau doar vrea sa dea impresia ca toti sunt incorecti si doar el este cel corect?
      Din pacate modul de abordare este altul decat un om de buna credinta, cu bune intentii.
      Va rog, daca vreti sa vedeti adevarul, despre acest subiect sa cautati si marturia PS Longhin si a unor ierarhi greci care au inceput sa scoata la iveala cateva aspecte despre subiectul acesta. Nu in ultimul rand propun sa cautati ce spun atonitii despre acest subiect.
      Cel mai tare ii deranjeaza pe cei rupti de biserica mentiunea teologului Vanca care indeamna sa nu ne rupem de Biserica, chiar daca sanctionam anumite greseli ale ierarhiei.
      Se pare ca Simeon ar incerca sa pescuiasca in ape tulburi. Sper sa ma insel.

    • Andrei

      Comentariul lui Simeon a mai aparut si pe APOLOGETICUM. Se pare ca a fost demascata intentia sa de a atrage adepti in vreo secta schismatica, folosindu-se de acest subiect.

  3. Cristian

    Dupa intelegerea mea, comuniunea trebuia intrerupta demult, asa ca nu cred ca PS Longhin a gresit cu ceva.
    Dar oare PS Longhin s-a dezis de apartenenta la “incurcatura” numita Oastea Domnului, unde ecumenismul e la el acasa? (vezi pr. Necula, etc si youtube!)

    Răspuns
  4. Stefan Staretu

    http://www.patriarchia.ru/md/db/text/4431313.html si

    http://www.patriarchia.ru/md/db/text/4431337.html

    Va rog sa va opriti cu erezia nepomenitorilor. Cu faradelegea nepomenirii Sfantul Ierarh Chiril al Moscovei. V-am atasat aici doua link-uri cu adevarat ecumeniste, scrise intr-adevar de persoane lepadate de ortodoxie, din departamentul pentru relatii externe al Bisericii Ortodoxe Ruse. Aceste documente, spre deosebire de cele criticate de ereticul Longhin, care nu erau eretici, acestea de la link-urile de mai sus sunt intr-adevar eretice. Dar nu sunt deloc adoptate sau scrise de ierarhi sau sinod. Insa asta arata la ce ispite duc presiunile nepomenitorilor. Cititi documentele si veti vedea rastalmaciri, presiuni ecumeniste, si multe erezii. Iata de pilda:

    “Вопреки злонамеренно распространяющимся слухам, в документе «Отношения Православной Церкви с остальным христианским миром» никоим образом не утверждается уния с римо-католиками, а инославные сообщества не именуются равночестными или равноспасительными наряду с Церковью Православной. Опасения относительно того, что цель документа состоит якобы в утверждении экуменизма как некоего учения, обязательного для всех православных, не имеют под собой никаких оснований. Само выражение «экуменическое движение» в документе употребляется исключительно в историческом контексте для описания реалий прошлого. При этом в проекте документа Всеправославного Собора недвусмысленно обозначены единственно приемлемые для Православной Церкви критерии участия в межхристианских контактах. Так, в нем прямо говорится о том, что отношения Православной Церкви с инославными сообществами «должны строиться на скорейшем и более правильном уяснении ими всей экклезиологической тематики, особенно в области учения о таинствах, благодати, священстве и апостольском преемстве в целом». Что касается отношения к Всемирному совету церквей, в документе отмечается, что Православная Церковь «не принимает идею “равенства конфессий” и не может воспринимать единство Церкви как некий межконфессиональный компромисс».”

    Aici erezia este ca se spune ca ereziile nu sunt egal-mantuirea si egal-drepte. Citatul e dovada ca la Moscova sunt intr-adevar banditi eretici, caci adunarile eretici nu sunt mai putin drepte si mai putin mantuirea, ci nu sunt DELOC DREPTE SI DELOC MANTUITOARE.

    Sau “Ошибочно утверждая, что все святые называли католичество не иначе как ересью, нынешние псевдо-ревнители Православия нередко ссылаются на святителя Филарета Московского. Между тем, этот великий святитель писал в своей книге «Разговоры между испытующим и уверенным о православии Восточной Греко-Российской Церкви»: «Испытующий: По сему признаку и Восточная, и Западная Церковь равно суть от Бога. Уверенный: Да, поскольку и та, и другая исповедуют Иисуса Христа во плоти пришедша, то в этом отношении они имеют общий Дух, который от Бога есть… Изъявленное мною справедливое уважение к учению Восточной Церкви никак не простирается до суда и осуждения Западных христиан и Западной Церкви. По самым законам церковным, я предаю частную Западную Церковь суду Церкви Вселенской, а души христианские суду или паче милосердию Божию».”

    Aici o erezie grava a lui Filaret, care a fost renegata de el, amintita aici, este declarata de autorii documentului ca ceva corect. Daca voi, nepomenitorii, taceati din gura si nu faceati scandal in frunte cu Longhin, banditii ecumenisti de la Moscova, spioni CIA immpotriva lui Putin si Chiril, eroi ai ortodoxiei de azi, nu ar fi inflitrat pe site-ul patriarhiei ruse asemenea faradelegi eretice pure, duh comun si altele din citatul de mai sus.

    Sau “Когда Россию и Русскую Церковь постигли тяжкие испытания гонений, святитель Тихон, Патриарх Всероссийский (1865-1925) в ответ на послание последователей различных протестантских исповеданий, выражавших соболезнование гонимой Русской Православной Церкви, писал от имени Поместного Собора 1917-1918 гг.: «В вашем любезном послании мы желали бы видеть залог того, что христиане всех исповеданий подвигнутся заедино противостать во всеоружии Божием вратам ада». А в 1921 году, в связи со страшным голодом, поразившим нашу страну, святитель Тихон направил Папе Римскому Бенедикту XV послание, в котором, обращаясь к Папе «Ваше Святейшество», просит его о помощи голодающим.”

    Sau “Отдел внешних церковных связей обращает внимание на то, что великий защитник Православия святитель Марк Ефесский, на которого часто ссылаются противники любого соприкосновения с католичеством, признавал факт трагического разделения Восточной и Западной Церквей и верил в возможность восстановления утраченного единства на основе истины православной веры. Приветствуя Папу Евгения IV от имени представителей Восточной Православной Церкви на открытии Ферраро-Флорентийского собора в 1438 году, святитель обращает к нему такие слова: «Сегодня члены Тела Господня, ранее разделенные и рассеченные в течение многих веков, спешат к взаимному единению! И не страждет Глава — Христос Бог — быть над разделенным Телом, и Любовь не желает совершенно отъять от нас узы любви! Поэтому Он побудил тебя, Первенствующего среди священнослужителей Его, пригласить нас сюда… Итак, Святейший Отец, прими чад твоих, издалека с Востока приходящих: обними их, бывших в разделении в течение долгого времени; уврачуй смутившихся» (цит. по: Архим. Амвросий (Погодин). Святитель Марк Ефесский и Флорентийская уния. Свято-Троицкий монастырь Русской Зарубежной Церкви, Джорданвилль, 1963). Когда же, вопреки ожиданиям, на соборе было провозглашено единство на основе компромисса, недопустимого в вопросах веры, святитель Марк Ефесский твердо противостал такому решению и не стал подписывать объединительный документ.”

    Aici adresarea celor doi pomeniti catre papa si catre secta sa e gresita, e eretica, caci si sfintii clar au greseli. Marcu din Efes facea jocul imparatului bizantin filopapist, iar Tihon era speriat de bolsevici si facea formulari pacatoase fata de papa. Ambii s-au cait de astea, si de aceea au ajuns sfinti.

    Documentul acesta nu reprezinta deloc pozitia lui Putin si a lui Chiril, care sunt ortodocsi adevarati, ci reprezinta pozitia unei factiuni eretice CIA-NATO din organizarea bisericii ruse, factiune compusa mai ales din preoti de mir, care chiar sunt eretici. Daca voi nu atacati niste documente dinainte nevinovate, nu apareau astea chiar vinovate! Asa ca opriti-va si pomeniti pe Chiril, si intariti-l, ca iata ce misuna pe langa el. Cu adevarat banditi.Pomeniti pe Chiril ca sa-l intariti!

    Răspuns
    • Andrei

      Nu stiu cine este comentatorul “Stefan Staretu” dar se observa ca nu face parte din Biserica Ortodoxa canonica. Ar putea aduce un argument cat de mic in care sa dovedeasca ca PS Longhin este eretic?
      Chiar il rog sa o faca, apoi stam de vorba.
      Se pare ca e cineva din sectele ce bantuie sub umbra unor falsi episcopi pseudo ortodocsi nerecunoscuti de Biserica Ortodoxa.
      PS Longhin este recunoscut canonic de toata ortodoxia canonica din lume.

    • Dorin

      Băi, Ştefănică, care arhicon te-o adoptat, că se vede cu ochii liberi că tare eşti rătăcit. Kiril al Moscovei – sfînt? Putin şi Kiril – eroi ai ortodoxiei? Mai bine ţi-ar fi să nu exişti ca persoană reală, ca suni ca un robot programat, făcutu-te-ai “aramă sunătoare şi chimval răsunător” (Epist. I Corinteni 13,1). Eşti victima propagandei eurasiato-masono-ecumeniste. Mai citeşte din Sfinţii Părinţi de pînă în secolul XIX, poate te mai trezeşti oleacă.

Urmăritori / Pingbacks

  1. A gresit PS Longhin oprind comuniunea cu patriarhul Kiril al Rusiei? Reactii in Biserica Rusa la documentul semnat de patriarhul Kiril si papa Francisc la Havana, in Cuba | Dragostea se bucură de adevăr - […] A gresit PS Longhin oprind comuniunea cu patriarhul Kiril al Rusiei? Reactii in Biserica Rusa la doc… […]
  2. Prima victimă a rezistenţei ortodoxe din România faţă de erezia ecumenistă decretată oficial în Creta | ortodoxiadreaptacredinta - […] Primul motiv pică sin start deoarece fostul stareţ nu a părăsit Biserica Ortodoxă şi nici mănăstirea “Lacul Frumos” sau…
  3. De ce asociatia CRISTIANA apară ierarhii ecumenişti care s-au desparţit de învăţătura Bisericii Ortodoxe? - SINODUL TÂLHĂRESC - "Sfântul și Marele Sinod" - Sinodul pan-ortodox - […] Un caz asemănător este cel al PS Longhin de la Bănceni. Pentru apostazia patriarhului Chiril al Rusiai a oprit…

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *