Selectați pagina

75% dintre elevii din școlile din România au probleme de comportament, iar profesorii nu îi mai pot stăpîni

75% dintre elevii din școlile din România au probleme de comportament, iar profesorii nu îi mai pot stăpîni

Aproape 25 de mii de profesori, care consideră că 75% dintre elevi au “probleme de comportament”, au semnat o petiție pentru pensionarea cadrelor didactice la 57 ani pentru bărbați și 55 de ani pentru femei.

Petiția care a strâns aproape 25 de mii de semnături în doar câteva zile de la lansare enumeră patru aspecte pentru care solicitanții vor ca profesoarele, învățătoarele și educatoarele să se poată pensiona la vârsta de 55 de ani, iar profesorii, învățătorii și educatorii la 57 de ani, scrie Edupedu.ro.

Primul „aspect” indică „probleme de comportament” pentru 75% dintre elevii din școlile din România. Cifrele nu au o sursă precizată. În prezent vârsta de pensionare pentru femei este de 63 de ani, iar pentru bărbați de 65 de ani, potrivit Casei Naționale de Pensii.

Iată conținutul petiției:

„De ce pensionarea personalului didactic la vârsta de 57 ani pentru bărbați și respectiv 55 de ani pentru femei?

1. Aspecte sociale: În marea majoritate a școlilor din România, peste 75% din elevii absolvenți au probleme de comportament. Acestea sunt probate prin intermediul investigațiilor realizate de organizații sau instituții de sociometrie legale. Munca unui profesor nu poate fi comparată cu a niciunei categorii sociale favorizate pentru pensionarea anticipată, cu atât mai mult cu cât calitatea elevilor diferă de la o școală la alta. În acest sens, solicitarea vine din partea profesorilor care se confruntă cu astfel de probleme.

2. Aspecte politice: Implicarea politicului în instituțiile de învățământ este o problema nesoluționată din 30 decembrie 1947. Dirijismul educațional este un fenomen vizibil și astăzi, având ca dovadă metodologia organizării concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere în învățământ.

3. Aspecte educaționale: Educația este progresiv afectată de imixtiunea administrației europene în problemele stringente est-europene, ca urmare a cursului diferit de-a lungul istoriei.

4. Aspecte economice:  Personalul didactic reprezintă momentan penultima categorie de intelectuali remunerată după noua grilă de salarizare din anul 2018, ceea ce înseamnă o subestimare a principalei clase sociale care contribuie la dezvoltarea unei naţiuni. Astfel, se recomandă soluţionarea de urgenţă a restabilirii demnităţii profesionale a salariaţilor din educaţie. Prin urmare, volumul muncii personalului didactic este cu mult peste obiectivele prioritare a unor societăţi ce se recomandă a fi democratice.”

Inițiatorul este Euro Education Federation, o organizatie care, potrivit descrierii de pe pagina de Facebook, „funcționează ca o federație cu statut privat aliniindu-se la serviciile tinerilor din învățământul formal şi non-formal pe plan mondial”.

Petiția poate fi semnată aici:

https://www.petitieonline.com/pensionarea_personalului_didactic_la_varsta_de_57_ani_pentru_brbai_i_respectiv_55_de_ani_pentru_femei

Potrivit Eurostat în România erau 206.707 cadre didactice în 2017 împărțiți astfel pe niveluri de educație:

educatori – 34.322

învățători – 48.009

profesori de gimnaziu – 68.704

profesori de liceu – 55.672

Dintre aceștia, 19.125 erau în vârstă de 50-54 de ani, 22.975 aveau vârste între 55 și 59 de ani. 13.837 aveau vârste între 60 și 65 de ani, iar 3.305 peste 65 de ani.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *